pictor olandez From Wikipedia, the free encyclopedia
Hieronymus Bosch [ɦijeːˈɾoːnimʏs ˈbɔs] (sau Jeroen Bosch sau Hieronymus van Aken [jeɪˈɾoːnimʏs vɑn ˈaːkə(n)]; n. 1450, 's-Hertogenbosch, Țările de Jos – d. august 1516, 's-Hertogenbosch, Țările de Jos) a fost un pictor olandez renascentist, a cărui operă fantastică și grotescă ilustrează în principal păcatul și decăderea umană.
 | Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Numele său adevărat a fost Hieronymus (sau Jeroen) van Aken, dar a semnat tablourile cu numele Bosch, nume derivat din toponimul 's-Hertogenbosch, locul nașterii sale, în care a trăit până la sfârșitul vieții. În limba spaniolă i se mai spune El Bosco. Aflat în sudul Olandei de astăzi, 's-Hertogenbosch a fost unul din cele mai mari orașe ale ducatului Brabant, care aparținea din 1430 ducilor de Burgundia.
Nu se cunosc detalii din viața sa. Fiu și nepot de pictori, proveniți probabil din Aachen (neerlandeză Aken), Hieronymus Bosch continuă tradiția familială. Când a murit tatăl său, în anul 1478, trebuie să fi avut în jur de 25 de ani. În anul 1481 Bosch a fost pentru prima dată menționat în arhive ca bărbat însurat. În 1480 sau chiar puțin mai devreme, el se însoară cu Aleyt Goyaert van den Meervenne, fiica unui înstărit cetățean al orașului. Din câte se știe, nu au avut copii. Hieronymus Bosch devine membru al breslei Notre Dame în 1486 sau 1487, în care tatăl său îndeplinise rolul de consilier artistic. În secolul al XV-lea confreria Notre Dame ("Lieve-Vrouwe Broederschap") era bogată și influentă. Comunitatea angajează muzicanți pentru ceremoniile religioase și apelează la sprijinul artiștilor pentru decorarea capelei din oraș.
La cererea breslei, Bosch pictează prin anul 1490 voleurile exterioare ale unui retabulum (fundal al altarului). Mai târziu va executa și alte lucrări de dimensiuni mai mici. Arta lui Bosch este recunoscută curând și dincolo de granițele orașului. Astfel, Filip I cel Frumos, suveranul Olandei, îi comandă în 1504 un tablou de altar reprezentând "Judecata de Apoi", iar Margareta de Austria îi cumpără tripticul intitulat "Ispitele Sfântului Anton".
Hieronymus Bosch moare în 1516 și este înmormântat la 's-Hertogenbosch. Conform datelor din arhiva confreriei Notre Dame, slujba de înmormântare a pictorului a avut loc pe data de 9 septembrie. În afara acestor fapte, nu știm nimic sigur despre viața particulară a lui Bosch. Mai multe întrebări, rămase încă fără răspuns, se ridică în legătură cu acest artist flamand. După opinia unor comentatori, simbolica operei lui Hieronymus Bosch ar putea fi legată de faptul că ar fi fost membru al sectei "Homines Intelligentiae", care - năzuind la atingerea inocenței cerești - asocia libertinajul cu emanciparea mistică.
Este cunoscută și ipoteza privind preocupările alchimiste ale lui Bosch, fiindcă în unele opere ale pictorului se regăsesc elemente cu caracter ezoteric. Dovezi nu există, însă, nici în acest sens. Câțiva critici pun sub semnul îndoielii integritatea mintală a artistului, văzând în el un predicator dăunător din punct de vedere moral. De fapt, imaginația exuberantă a lui Bosch se hrănește din folclorul flamand și din lumea fantastică a Evului Mediu, populată de numeroase figuri legendare și grotești. Hieronymus Bosch pictează satire, lucrările sale moralizatoare amestecă mereu profanul cu sacrul, obișnuitul cu supranaturalul, în consens cu regulile greu de descifrat ale poeziei, care este o prezență puternică în arta sa.
În tripticul "Judecata de Apoi" (ca. 1500-1510), năzuința sa moralizatoare nu este numai expresia credinței totale, ci și a terorii infernului, ceea ce se leagă strâns cu tradițiile vremii. Se pare că imaginația lui Bosch nu cunoaște limite.
Creaturile sale din infern sunt niște monștri stranii, balauri, broaște râioase, șerpi și alte jivine hidoase, dar moderația le face credibile. Inventivitatea metodică, temeinică sporește senzația de grotesc.
Grădina deliciilor (numită și Împărăția milenară, 1503-1504) este considerată, adesea, drept cea mai importantă operă a lui Bosch, constituie ilustrarea excesului plăcerilor senzuale, interpretată și ca argument în favoarea teoriei apartenenței pictorului la unele secte eretice. Ipoteza este puțin credibilă, ținând seama și de faptul că Tripticul a aparținut regelui Filip al II-lea al Spaniei, rege catolic, profund religios, care nu ar fi tolerat în palatul său picturi ce ar fi fost suspectate de erezie.
În opera tardivă Purtarea Crucii (1515-1516), Bosch renunță la abordarea narativă caracteristică primelor sale compoziții religioase.
El invită credincioșii să resimtă din plin violența, spiritul demonic ce sălășuiește în indivizii din mulțime le schimonosește chipurile, în contrast cu durerea imobilă de pe chipul lui Iisus. Scena este compusă într-un fundal fără cer și peisaj, astfel încât chipurile deformate de grimase bolnave ies și mai mult în evidență.
Hieronymus Bosch s-a născut după epoca pictorilor flamanzi primitivi, dominată de personalitatea lui Jan van Eyck, și moare în momentul în care începe epoca de aur a picturii din Țările de Jos. Contemporan cu Memling și Dürer, Bosch a lucrat exclusiv pe pământul său natal, în Brabant, creând o pictură originală și fermecătoare, nemaiîntâlnită în arta europeană de până atunci.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
.jpg)
