pictor român From Wikipedia, the free encyclopedia
Henri Catargi (n. 6 decembrie 1894, București – d. 19 iulie 1976, București) a fost magistrat (nepracticant), artist vizual român, pictor de avangardă, modernist, iar, spre sfârșitul carierei a realizat lucrări în stilul realismului socialist.
Henri Catargi | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 6 decembrie 1894 București, România |
Decedat | 19 iulie 1976, (82 de ani) București, Republica Socialistă România |
Părinți | ambassador Henri Catargi[*][1] |
Căsătorit cu | Valentina Boambă |
Cetățenie | România |
Ocupație | pictor |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Domeniu artistic | pictură |
Studii | Academia de Arte Libere din București Facultatea de Drept Sorbona Academia Julian Academia Ranson |
Pregătire | Gheorghe Petrașcu, Jean Al. Steriadi |
Mișcare artistică | romantism, realism, avangardism |
Opere importante | „Natură statică în fața ferestrei” |
Influențat de | Nicolas Poussin, Theodor Pallady |
Premii | Artist al Poporului Premiul de Stat (1962)[2] |
Modifică date / text |
Henri H. Catargi era fiul[3] juristului Henri Catargi (1860–1944), director al Băncii Naționale a României, mareșal al Palatului Regal în anii 1915-1920 și ministru plenipotențiar al României la Bruxelles (1920-1929)[4]. Mama sa, Ecaterina Lămotescu, a fost fiica ofițerului Nicolae Lămotescu (1833–1874)[5].
Henri H. Catargi a urmat liceul la Paris, și, deoarece tatăl său i-a condiționat studiul picturii de absolvirea unei facultăți practice iar astfel și-a luat licența în drept la Sorbona.[6]
La revenirea în țară, a frecventat Academia Liberă de Pictură, avându-i ca profesori pe Gheorghe Petrașcu și pe Jean Al. Steriadi. În 1920 s-a reîntors la Paris, pentru a studia la Academia Julian. Acolo i-a cunoscut pe pictorii postimpresioniști francezi Édouard Vuillard, Paul Sérusier, pictorii Felix Vallotton, Maurice Denis, dar și pe Theodor Pallady, care a avut o mare influență asupra creației sale.[6]
Prima expoziție personală a pictorului a avut loc la Paris, în 1922, după care artistul a început să își câștige faima atât în Europa, cât și în România, expunând la București, dar și la Moscova, Belgrad, Praga, Berlin, New Delhi, Cairo, Londra și Tokyo.[7]
Arta lui Catargi a evoluat într-un mod destul de puțin obișnuit, lucrările din prima perioadă de creație au fost lucrări care țin mai mult de avangardă decât de modernism. Spre sfârșitul vieții, împins de nevoile materiale, a început să picteze în manieră realistă personaje în costume naționale, cu broboade, bibliotecare, reușind să se adapteze într-un mod superior tuturor condițiilor impuse de ideologie[8] după cum se solicita în perioada regimului comunist.
Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pictorului Henri Catargi i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.[9]
A fost distins cu Ordinul Muncii clasa I (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.[10]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.