Harkov

Harkov (în ucraineană Ха́рків, Harkiv, în rusă ) este al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Este centrul administrativ al regiunii (oblastului) Harkov, ca și al raionului Harkov. Orașul este localizat în nord-estul țarii, la 50°0′16.11″N 36°13′53.21″E. În 2006, avea o populație de 1.461.300 de locuitori.

Harkov
Хaрків
—  centru regional[*]​ și oraș din Ucraina[*]​  —
Alte transliterări
- Rusă	Хaрьков
- Transliterare din rusă	Harkov
Drapel Stemă
Harkov Harkov (Ucraina) Amplasarea orașului Harkov în Ucraina
Coordonate: 49°59′19″N 36°14′53″E ({{PAGENAME}})
Țară	Ucraina
Regiune	Regiunea Harkov
Raion	Raionul Harkov, Harkov
KOATUU	6310100000
Proclamat oraș pe	1654
Atestare	23 august 1654
Guvernare
- Primar	Terehov Igor Aleksandrovici[*][[Terehov Igor Aleksandrovici (Acting mayor of Kharkhiv, Ukraine)|​]][1] (Partia «Vidrodjennea»[*][[Partia «Vidrodjennea» (political party)|​]], 11 noiembrie 2021)
Suprafață
- Total	310 km²
Altitudine	152 m.d.m.
Populație (2022)
- Total	1.421.125 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	61001-61499
Prefix telefonic	+380 57
Localități înfrățite
- 26 orașe înfrățite	listă
Prezență online
http://www.city.kharkov.ua GeoNames OpenStreetMap relation
Poziția localității Harkov Poziția localității Harkov
Modifică date / text

Harkovul este unul dintre cele mai importante centre industriale, culturale și de învățământ din Ucraina. Producția industrială și cercetarea științifică este orientată spre producția de mașini unelte și de armament. Sunt mai multe sute de companii industriale în oraș. Printre cele mai importante, cunoscute și peste granița, se numără: Secția de proiectare Morozov și Fabrica Malișev (fabrica de tancuri), Hartron (componente pentru industria aerospațială și electronică) și Turboatom (producător de turbine frecvent turbine cu abur).

Orașul s-a făcut cunoscut prin cea mai mare piața publică din Europa și a treia din lume – Piața Libertății.

Așezarea geografică

Harkovul este așezat la confluența râurilor Harkov, Lopan și Udi, care se varsă mai apoi în Doneț.

Repere istorice

Vedere din Harkov, sfârșitul secolului al XIX-lea.

Istoria apartenenței statale

Ucraina 1991–
URSS 1943–1991
Reichskomisariatul Ucraina 1941–1943
URSS 1922–1941
RSS Ucraineană 1919–1922
Republica Populară Ucraineană 1917–1919
Republica Rusă 1917
Imperiul Rus 1721–1917
Țaratul Rusiei 1709–1721
Hetmanatul Căzăcesc –1708

Descoperirile arheologice din zonă demonstrează că pe vatra actualului Harkov populațiile locale au existat fără întrerupere încă din mileniul al II-lea î.Hr. Astfel de descoperiri au fost datate ca fiind din epoca bronzului, dar și mai recente, de pe vremea sciților și sarmaților. Există dovezi bogate ale așa-numitei culturi Cerniakov, care a înflorit în zonă între secolele al II-lea și al VI-lea. Orașul a fost fondat pe la mijlocul secolului al XVII-lea. În 1805, în oraș a fost înființată Universitatea din Harkov. În primii ani de existență ai Uniunii Sovietice, Harkovul a fost capitala RSS Ucrainiene (1917 – 1934). La începutul deceniului al patrulea al secolului trecut, foametea din Ucraina, (Holodomor) a alungat numeroși locuitori din zonele rurale, aducându-i în orașe, inclusiv în Harkov, în speranța găsirii alimentelor. Unii dintre acești cetățeni au murit, fiind îngropați în secret în cimitirele orașului. De-a lungul lunilor aprilie și mai 1940, aproximativ 3.800 de prizonieri polonezi din lagărul Starobelsk au fost uciși în sediul NKVD-ului din oraș, iar mai apoi au fost îngropați în pădurea Piatihatki, aceste crime făcând parte din acțiunea mai vastă cunoscută în zilele noastre ca Masacrul de la Katyn.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Harkovul a fost teatrul mai multor bătălii. Orașul a fost cucerit, pierdut, recucerit de armatele naziste în mai multe rânduri, pentru a fi în final eliberat de Armata Roșie pe 23 august 1943. Aproximativ trei sferturi dintre clădirile orașului au fost distruse în timpul războiului, iar mulți dintre locuitorii săi au fost uciși în timpul luptelor.

Catedrala Sfântul Dumitru din Harkov.

• Prima bătălie de la Harkov
• A doua bătălie de la Harkov
• A treia bătălie de la Harkov
• A patra bătălie de la Harkov

Înainte de ocuparea de către germani a orașului, Fabrica Malișev a fost evacuată în Urali, unde a devenit centrul de producție de tancuri al Armatei Roșii. În Urali, uzina a produs legendarul tanc T-34, proiectat în perioada interbelică în Harkov. Uzina de tancuri s-a reîntors în oraș după război, continuând producția unora dintre cele mai bune tancuri din lume.

În timpul Euromaidanului, în februarie 2014, susținătorii acestuia au arborat drapelul Uniunii Europene pe catargul pentru steag al Consiliului Local din Harkov. Protestatarii rusofoni din oraș l-au înlocuit cu steagul Rusiei.^[2]

Subdiviziuni administrative

Împărțirea administrativă a orașului Harkov.

Harkovul este împărțit în nouă raioane:

1. Holodnohirski (ucraineană Холодногі́рський)
2. Șevcenkivski (ucraineană Шевче́нківський)
3. Kîivski (ucraineană Ки́ївський)
4. Moskovski (ucraineană Моско́вський)
5. Nemîșlianski (ucraineană Неми́шлянський)
6. Industrialni (ucraineană Індустріа́льний)
7. Slobidski (ucraineană Слобі́дський)
8. Osnovianski (ucraineană Основ'янський)
9. Novobavarski (ucraineană Новобава́рський)

Puncte de interes turistic

Printre atracțiile turistice ale orașului se află: clădirea Gosprom, Complexul Memorial, Piața Libertății, monumentul lui Taras Șevcenko, Catedrala Uspenski, Muzeul Miliției, Catedrala Pokriv, Parcul T. Șevcenko, funicularul din Harkov, calea ferată cu ecartament mic pentru copii și altele.

Transporturile

Orașul Harkov este unul dintre cele mai mari noduri de transport ale Ucrainei, pe aici trecând numeroase căi ferate, șosele, linii aeriene către orașele țării sau ale lumii. Transportul în comun orășenesc este asigurat de numeroase linii de autobuze, troleibuze, taxiuri, maxitaxiuri (marșrutka) și de metroul cu 3 linii având 38,7 km si 30 de stații. Anual, autobuzele orășenești transportă aproximativ 12 milioane de călători.

Gara din Harkov

Transportul feroviar

Prima cale ferată care deservea orașul Harkov a fost dată în folosință în 1869. Primul tren a sosit în oraș pe 22 mai 1869, iar pe 6 iunie s-a deschis linia de transport feroviar Kursk – Harkov – Azov. Gara orașului a fost reconstruită și mărită în 1901, dar a fost distrusă în cel de-al doilea război mondial. O nouă clădire a gării a fost construită în 1952. Orașul este deservit de toate tipurile de trenuri: de cursă lungă, accelerate, rapide sau locale (electricika). Din Harkov sunt legături directe cu majoritatea orașelor din Ucraina, precum și cu Moscova, Sankt Petersburg, Vladivostok, Berlin, Sofia.

Transportul aerian

Harkovul este deservit de Aeroportul Internațional Osnova. Aeroportul, de dimensiuni mici, este situat la sud de oraș. Principala companie aeriană care operează pe acest aeroport este Harkiv Airlines, asigurând legături cu șapte țări ale lumii.

Personalități născute aici

• Serghei Bortkievici^⁠(d) (1877 - 1952), compozitor, pianist ruso-austriac;
• Nikolai Barabașov^⁠(d) (1894 - 1971), astronom rus;
• Pavel Batitski (1910 - 1984), mareșal al URSS;
• Tamara Alioșina-Alexandrova (1928 - 1996), mezzosoprană;
• Victor Kovarski (1929 - 2000), fizician evreu din Republica Moldova;
• Liudmila Gurcenko (1935 - 2011), actriță, cântăreață;
• Serghei A. Gredescul (n. 1942), fizician sovietic;
• Vladimir Drinfeld (n. 1954), matematician american;
• Inna Bohoslovska^⁠(d) (n. 1960), om politic;
• Alexandr Bannicov (n. 1962), om politic moldovean;
• Dmîtro Kariucenko (n. 1980), scrimer ucrainean;
• Maksîm Hvorost (n. 1982), scrimer ucrainean.

Localități înfrățite

• Belgorod, Rusia (2001)^[3]
• Bologna, Italia (1966)^[3]
• Brno, Cehia (2005)^[3][4]
• Cetinje, Muntenegru (2011)^[5]
• Cincinnati, Statele Unite (1989)^[3][6][7]
• Daugavpils, Latvia (2006)^[3][8]
• Gaziantep, Turcia (2011)^[9]
• Jinan, RP China (2004)^[3]
• Kaunas, Lituania (2001)^[3][10]
• Kutaisi, Georgia (2005)^[3][11]
• Lille, Franța (1978)^[3][12]
• Moscova, Rusia (2001)^[3]
• Nijni Novgorod, Rusia (2001)^[3]
• Nürnberg, Germania (1990)^[3][13]
• Poznań, Polonia (1998)^{[3][14][15][16]}
• Rișon Le-Țion, Israel (2008)^[3]
• Sankt Petersburg, Rusia (2003)^[3][17]
• Tianjin, RP China (1993)^[3]
• Varna, Bulgaria (1995)^[3][18][19]
• Varșovia, Polonia (2011)^[20]

Referințe 

1. https://www.pravda.com.ua/news/2021/11/11/7313698/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
2. Războiul steagurilor în Harkov: Rusia vs. Ucraina | Internațional
3. Міста-побратими – Харківська міська рада Arhivat în 24 octombrie 2013, la Wayback Machine. uc
4. „Brno – Partnerská města” (în Czech). © 2006–2009 City of Brno. Accesat în 17 iulie 2009. Legătură externa în |publisher= (ajutor)Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
5. Чорногорське місто Цетіньє стало партнером Харкова Arhivat în 28 septembrie 2011, la Wayback Machine.uc
6. Побратимські зв'язки між містами України та США uc
7. „OKI Sister City Coalition”.
8. Міжрегіональне співробітництво між Україною та Латвією uc
9. Харків і Газіантеп - міста-побратими Arhivat în 28 septembrie 2011, la Wayback Machine.uc
10. Співробітництво між регіонами України та регіонами Литовської Республіки uc
11. „Sister cities – Kutaisi City Local Government”. Arhivat din original la 3 octombrie 2011. Accesat în 20 aprilie 2014.
12. Partenariat et amitié existantsеntre villes et régions de France et d‘Ukraine fr
13. Побратимські стосунки між містами та регіонами Arhivat în 30 decembrie 2006, la Wayback Machine. uc
14. „Співробітництво міст України та Польщі”. Mfa.gov.ua. Accesat în 15 iulie 2012.
15. „Poznań - Miasta partnerskie”. 1998–2013 Urząd Miasta Poznania (în Polish). City of Poznań. Arhivat din originalul de la 23 septembrie 2013. Accesat în 11 decembrie 2013.Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
16. „Poznań Official Website – Twin Towns” (în Polish). © 1998–2008 Urząd Miasta Poznania. Accesat în 29 noiembrie 2008.Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
17. Международные и межрегиональные связи || Официальный портал Администрации Санкт-Петербурга ru
18. Побратимські зв'язки між містами України та Республіки Болгарія uc
19. „Асоціація міст України і Національна асоціація общин республіки Болгарія підписали угоду про співпрацю”. Kmv.gov.ua. Arhivat din original la 14 martie 2012. Accesat în 20 aprilie 2012.
20. Харків і Варшава стали містами-побратимами Arhivat în 9 iulie 2012, la archive.ph Error: unknown archive URL uc

Legături externe

• Harta topografică sovietică a părții de nord, scara 1:100,000
• Harta topografică sovietică a părții de sud, scara 1:100,000
• Harta interactivă (aproximativ 9.000 de clădiri și 2.500 de străzi) Arhivat în 3 septembrie 2006, la Wayback Machine.
• Portalul orașului Harkov
• Transportul în Harkov
• Pagini Aurii - Harkov
• Galeria „Vechiul Harkov”. Fotografii, ilustrate, desene