Grupul statuar Școala Ardeleană este opera din bronz a sculptorului Romulus Ladea, dezvelită la Cluj în data de 30 iunie 1973, de "Ziua Învățătorului" .
| Grupul statuar Școala Ardeleană | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Localitate | Cluj-Napoca |
| Țara | România |
| Edificare | |
| Artist | Romulus Ladea |
| Data începerii construcției |  |
| Data finalizării | 30 iunie 1973 |
Modifică date / text  | |
Monumentul reprezintă trei corifei ai mișcării Școala Ardeleană, inițiată de intelectualitatea românească transilvană. Opera a fost o comandă de Guvernul comunist de la București și de orașul Cluj în anul 1968 pentru a comemora 50 de ani de la Marea Unire din 1918. În scriptele autorului opera s-a numit „Școala Latină" și poartă o însemnătate istorică monumentală a latinității din Ardeal.
Personalitățile reprezentate (de la dreapta spre stânga):
- Petru Maior, 1761-1812, protopop greco-catolic de Reghin,
- Gheorghe Șincai, 1754-1816, profesor și teolog greco-catolic la Blaj,
- Samuil Micu, 1745-1806, călugăr greco-catolic din Ordinul Vasile cel Mare - bazilitan.
Cele mai reprezentative opere ale celor trei personalități:
- ”Istoria pentru începutul românilor în Dachia”, Petru Maior
- "Istoria și lucrurile și întâmplările românilor”, Samuil Micu
- ”Hronica românilor și a mai multor neamuri”, Gheorghe Șincai
Grupul statuar este situat în dreptul intrării principale a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pe str. M.Kogălniceanu nr. 1. Soclul grupului statuar a fost proiectat de doi arhitecți clujeni, arh. Adriana Matei și arh. Vasile Mitrea.
Pe amplasamentul de azi al monumentului s-a aflat între 1967-1973 statuia Lupa Capitolina.
Referințe
- Bodea Gheorghe - Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002
- Alicu Dorin - Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995
- Lukacs Jozsef - Povestea „orașului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
Vezi și
Legături externe
- Secretele monumentului Școala Ardeleană Arhivat în , la Wayback Machine., 28 august 2012, Leonard Horvath, Ioan Ciorca, România liberă
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
