Remove ads
Giacomo Bresadola, și Giacopo (n. 14 februarie 1847, Ortisé-Menàs, comuna Mezzana – d. 9 iunie 1929, Trento), a fost un preot romano-catolic și un renumit micolog și botanist italian - caracterizând peste o mie de specii noi de ciuperci[6]. Legat de aceasta, a fost de asemenea acuarelist, desenator și ilustrator. A fost membru fondator al asociației franceze de micologie (Société mycologique de France). O dovadă a marii aprecieri de care s-a bucurat și se bucură în domeniul micologiei este și numărul mare de taxoni care i-au fost dedicați. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Bres..
| Giacomo Bresadola | |
 Giacomo Bresadola pe la 1892 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 14 februarie 1847 Ortisé(d), Mezzana, Trentino-Tirolul de Sud, Italia  |
| Decedat | 9 iunie 1929 (82 de ani) Trento, Trentino-Tirolul de Sud, Italia[1] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Austro-Ungaria .svg){kind=small} Regatul Italiei |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | preot romano-catolic, administrator al capitolului catedralei, profesor universitar (filozofie), botanist micolog, acuarelist și desenator |
| Locul desfășurării activității | Trento[2] |
| Limbi vorbite | limba italiană[3][4] limba engleză[3] limba germană[3] |
| Activitate | |
| Domeniu | micologie[5] botanică[5] |
| Instituție | Catedrala din Trento |
| Organizații | Société mycologique de France[*] Società Botanica Italiana[*] Botanical Society of America[*] |
| Cunoscut pentru | I funghi mangerecci e velenosi dell'Europa media, con speciale riguardo a quelli che crescono nel Trentino[*] |
| Societăți | membru fondator al Société mycologique de France, membru al Societății Italiene de Botanică, membru al Societății Botanice ale Americii, membru corespondent de onoare al British Mycological Society, membru de onoare al Deutsche Gesellschaft für Pilzkunde |
| Premii | canonic de onoare, doctor honoris causa |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Remove ads
Tinerețea
Giacopo s-a născut într-o familie de fermieri în apropiere de Trento, pe atunci parte a imperiului habsburgic, părinții lui fiind Simone și Domenica Bresadola. Băiatul, care a arătat deja de mic un interes în botanică, a frecventat mai întâi școala primară în Mezzana, apoi, în anul 1856, a fost trimis de tatăl său la fratele acestuia, preot la Cloz în Val di Non (astăzi în regiunea Trentino-Tirolul de Sud), pentru a-și continua educația. Dar deja în 1857, părintele s-a mutat la Montichiari în provincia Brescia, unde a devenit un comerciant de bronz, luând feciorul cu el. La doisprezece ani, Giacomo a fost trimis să studieze la Institutul Tehnic din Rovereto și Trento. Acolo a fost fruntașul clasei timp de patru ani la rând.[7][8][9]
Preotul
.jpeg)
Dezamăgit de faptul, că la examenele de bacalaureat la renumitul Imperial Regio Ginnasio di Trento a fost numai al doilea, el n-a mai vrut să studieze materii tehnice și a intrat în seminarul teologic de la Trento (1866). Numai patru ani mai târziu a fost hirotonisit preot. A început ca capelan în Baselga di Pinè, apoi a slujit la Roncegno Terme, în fine, în anul 1874 a fost numit paroh de Magràs în municipiul Malè din Val di Sole.[9]
În anul 1885, a fost transferat la Trento, la curia episcopală, unde a fost numit administrator al Capitolului Catedralei, o funcție care a îndeplinit-o până la pensionarea sa la sfârșitul anului 1910.[10]
La aniversarea a 80 de ani de viață, el a fost distins cu demnitatea unui canonic de onoare.[11]
Micologul
Curând după preluarea conducerii parohiei de la Malè, s-a dedicat studiului botanicii aprofundându-și cunoștințele despre mușchi și licheni, apoi a început studiul ciupercilor sub impulsul părintelui Giovanella da Cembra, un călugăr capucin din mănăstirea Malè, căruia i-a și dedicat ulterior o nouă specie de bureți, Omphalia giovanellae, sin. Clitopilus giovanellae (Bres.) Sing.[12]
După pensionarea sa în 1910, Bresadola a continuat activitatea de micolog. S-a ocupat cu lucrările lui Gustavo Venturi (1830-1898) și Carlo Vittadini (1800-1865). Dar evenimentul decisiv pentru cercetările sale micologice în Trentino a fost scrisoarea sa către profesorul de botanică de la Universitatea din Padova, Pier Andrea Saccardo (1845-1920), în care a solicitat să aibă voie să întrebuințeze lucrările acestuia, profesorul dându-i permisiunea. De atunci, de fapt, s-a născut o prietenie fructuoasă precum și o colaborare de lungă durată între cei doi.[13] În colaborare cu Saccardo a publicat la Padova lucrarea Mycromycetes Tridentini, unde sunt tratate mai mult de 300 de specii (1889).[14]
Dar Saccardo nu a fost singura persoană de contact din mediul savant. Bresadola a început să colaboreze cu reviste botanice faimoase din Europa precum numeroși micologi de renume internațional. Printre aceștia sunt de amintit Lucien Quélet, Narcisse Théophile Patouillard, Émile Boudier, Jean-Baptiste Barla, Paul Sydow, Henning și Massalongo. De o importanță crucială a fost relația cu Hubert Bourdot și Amédée Galzin în studiul întreprins de către cei doi micologi francezi despre Aphyllophorales.[15] Atât numărul mare de ciuperci noi pe care le-a găsit în timpul excursiilor sale și contactul cu diverși micologi al timpului a dus la un interes specific în micologie. Mai ales descrierile sistematice ale speciilor de ciuperci au avut mare influență asupra cunoașterii științfice a ciupercilor.
În anul 1927, doi ani înaintea morții sale, Universitatea din Padova l-a numit Doctor honoris causa. Marele micolog a decedat în casa sa modestă din Trento, în timp ce lucra la opera sa capitală Iconographia Mycologica care a fost ulterior completată post-mortem prin eforturile Societății Italiene de Botanică și ale Muzeului de Istorie Naturală din Trento.[16]
Remove ads
În afară de a fi un fondator al asociației franceze de micologie (Société mycologique de France) și membru al Academiei Pontificale de Lincei, Bresadola a primit în viață multe onoruri, printre care: membru de onoare al Societății Italiene de Botanică, membru al "Societății Botanice a Americii", membru corespondent de onoare al British Mycological Society precum membru de onoare al Deutsche Gesellschaft für Pilzkunde. În onoarea sa o stradă i-a primit numele în Malè,[17] mai sunt denumite după el Comitetul Științific G. Bresadola precum Grupului Micologic G. Bresadola. În ambele instituții cunoscutul micolog Bruno Cetto a fost președinte.[18]
Pe 13 septembrie 1930, în timpul unei sesiuni a Societății Botanice Italiene care a avut loc în Trento la Muzeul de Istorie Naturală, a fost dezvelit un monument de marmură în piața Dante, dedicat marelui savant. Senatorul Marconi și toți reprezentanții autorităților au fost prezenți la această ceremonie, la care politicianul l-a numit „cel mai renumit micolog din lume”.[19]
Remove ads
- Savantul a scris pentru neenumerate reviste și publicații micologice.
- Prima sa operă prin care s-a făcut cunoscut în Europa a fost Fungi tridentini novi vel nondum delineati et iconibus illustrati, primul volum editat în 1881, iar al doilea în 1892. Acestea reprezintă un atlas cu 281 specii și varietăți descrise și ilustrate cu 217 tablouri pictate de el. Ambele volume sunt scrise în limba latină și italiană.
- Fungi tridentini novi vel nondum delineati et iconibus illustrati, vol. 1, Editura J. B. Monauni, Trento 1881 (în limba latină)
- Fungi tridentini novi vel nondum delineati et iconibus illustrati, vol. 2, Editura J. Zippel, Trento 1892 (în limba latină)
- Mycromycetes Tridentini, unde sunt tratate mai mult de 300 de specii (1889, în colaborare cu Andrea Saccardo)
- I funghi mangerecci e velenosi dell'Europa media con speciale riguardo a quelli che crescono nel Trentino în opt volume cu 121 de litografii colorate, în limba germană și italiană (Editura Lit. Tip. Johann Zippel, Trient 1906)
- Iconographia Mycologica, cea mai mare operă a lui Bresadola, în 26 de volume, descriind 143 de genuri, incluzând toate speciile apartenente, cu 1250 de tablouri (1925-1933), finalizată postum (vezi mai sus)
Remove ads
Genuri
- Bourdotia (Bres.) Bres. & Torrend 1913, Broteria, ser. bot. 11: 88
- Copelandia Bres. 1912, Hedwigia 53: 51
- Jaapia Bres. 1911, Annls mycol. 9: 428
Specii și subspecii
Toate speciile și subspeciile se pot verifica în marea sa operă Iconographia Mycologica, volumele I-XXV, in lucrarea sa de 2 volume Fungi tridentini novi vel nondum delineati et iconibus illustrati respectiv la MycoBank.
|
|
|
Remove ads
Specii și familii
|
|
|
Subspecii
|
|
Bres.: Amanita ovoidea
Bres.: Helvella queletii
Bres.: Hygrophorus marzuolus
Bres.: Lepiota lilacea
Bres.: Clavaria formosa
Bres.: Morchella tridentina
Agaricus bresadolae Schulzer
Lactarius fascinans Bres.
Tricholoma bresadolae
Russula atropurpurea var. bresadolae
![Thumb](#/media/Fișier:Annual_report_of_the_Regents"_(1890-1903)_(19341759146).jpg)
_(8488377109).jpg)
Remove ads
Bresadola a contribuit extraordinar de mult la dezvoltarea micologiei.[23] Cele mai multe lucrări le-a scris în limba latină.
Opere mari
|
|
|
Articole
|
|
|
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
Remove ads