From Wikipedia, the free encyclopedia
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) este o organizație non-guvernamentală înființată în anul 2008 de către Dan Voiculescu[1], al cărei scop declarat este monitorizarea abuzurilor autorităților și intervenția juridică și mediatică în apărarea cetățenilor.[2] Ea își propune să lucreze alături de instituțiile statului în cadrul unor programe și campanii de informare menite să îmbunătățească relația instituțiilor cu cetățenii.
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Punctul de vedere neutru al acestui articol sau al acestei secțiuni este disputat. Vă rugăm consultați părerile exprimate în pagina de discuții. Vă rugăm nu ștergeți eticheta până la rezolvarea disputei. |
Activitățile și sarcinile pe care fundația le are în programul ei sunt:[3]
Tezaurului României
La 100 de ani de când Tezaurul României a fost înstrăinat în Rusia, FACIAS a demarat un proces în care cere statului român să acționeze pentru recuperarea lui. Aceștia au depus o acțiune în justiție împotriva statului român, solicitând instanței la obligarea lui de a recupera integral Tezaurul României. Până în momentul de față FACIAS este singura organizație care a generat o serie de demersuri pentru remedierea prejudiciului național cultural și istoric.[4]
Viorica Vișan
Cazul Vioricăi Vișan este considerat una dintre cele mai grave erori judiciare de după 1989, aceasta fiind condamnată pe nedrept la 16 ani de închisoare, din care a executat 10 ani, fiind achitată. FACIAS a reușit să obțină în instanță dreptul de pensie al femeii, inclusiv pentru perioada în care aceasta a fost în detenție între 1994 și 2004.[5]
Având în vedere cazurile din ce în ce mai grave de atac al câinilor vagabonzi asupra locuitorilor din orașe, cazuri soldate inclusiv cu mutilarea sau uciderea unor copii, FACIAS a hotărât demararea unei acțiuni menite să grăbească soluționarea acestei probleme prin responsabilizarea și, acolo unde este cazul, sancționarea factorului politic și administrativ. Acest proiect a fost inspirat de primul caz al FACIAS, cel al profesoarei de desen mușcată de câini, Malina Popa (câinii îi retezaseră degetul opozabil al mâinii cu care picta în timp ce mergea spre casă, pe o stradă din București). Cazul a fost intens mediatizat. FACIAS și-a arătat disponibilitatea de a merge în instanță alături de ea. Ulterior, FACIAS a avut luări de poziție de fiecare dată când au existat cazuri asemăntăoare. [6]
În 2011 FACIAS a pus bazele platformei civice. Aceasta își propunea să fie un conglomerat de ONG-uri care să se transforme într-un for de dezbatere. Din acest proiect au făcut parte pe lângă FACIAS organizații majore ale pensionarilor, militarilor în rezervă, artiștilor, tinerilor, pacienților.
Platforma Civică își propunea realizarea unei o radiografii a societății civile românești din dorința de a stabili o agendă de acțiune în vedera aducerii unor reglementări, în contextul în care, cele existente și-au dovedit, în repetate rânduri, ineficacitatea.
Platforma Civică își definea trei obiective constitutive:
a. Să asigure forțelor civice și personalităților științifice, culturale și academice un spațiu al dialogului, în care problemele și soluțiile specifice fiecărui domeniu major al societății românești să fie analizate și dezbătute temeinic, nu în maniera superficială și formală specifică politicienilor.
b. Să asigure agregarea diferitelor viziuni privind dezvoltarea României într-o strategie comună – o veritabilă alternativă civică pentru viitor. Clasa politică nu a reușit să ofere țării o viziune strategică pe termen mediu și lung: e datoria societății civile să o facă!
c. Să asigure unirea tuturor segmentelor civice competente – în jurul acestei viziuni comune – într-o forță civică majoră, care să nu poată fi ignorată de niciun Guvern.
Platforma Civică își dorea să asigure, în concluzie, prezența constantă și influentă a opiniei publice din dezbaterea socio-politică.
În urma anunțării măsurilor de austeritate propuse de Guvernul României, FACIAS a demarat o campanie la nivel național de strângere de semnături împotriva executivului, sub titulatura „STOP BOC”.[7] În urma acestei campanii, FACIAS a publicat o serie de fotografii cu echipaje ale Ministerului Administrației și Internelor în timp ce aceștia filau membrii și voluntarii Fundației.[8]
Tot în cadrul acestei campanii, FACIAS a anunțat că va reprezenta gratuit în instanță toți pensionarii care se vor adresa Fundației în eventualitatea reducerii pensiei cu 15%. Peste 100.000 de pensionari s-au adresat FACIAS în urma acestui anunț.[9]
Inițiativa are ca scop îmbunătățirea legislației care, în acest moment, îngreunează procesul de adopție și face ca mulți dintre copiii instituționalizați să nu aibă șansa de a crește într-o familie.
Cu ajutorul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din toată țara, FACIAS a realizat o radiografie la zi a situației și a problemelor reale cu care se confruntă acest sistem.
Din datele obținute de FACIAS, se remarcă o scădere a numărului de familii care doresc să adopte, descurajate fiind de procedurile extrem de complicate și, în multe cazuri, de personalul insuficient pregătit. În aceste condiții, un număr copleșitor de copii abandonați sunt „condamnați” să rămână instituționalizați.
Lipsa unor măsuri concrete care să eficientizeze procesul adopției și care să dea, la timpul potrivit, fiecărui copil dreptul la o familie constituie UN ABUZ.
Rata extrem de scăzută de adopție a copiilor instituționalizați din România indică existența unor posibile probleme de ordin structural și funcțional în sistemul de protecție pentru care trebuie găsite urgent soluții.
În 2013 FACIAS a încheiat primul parteneriat pe care un ONG îl avea cu Parlamentul. Conform contractului de parteneriat s-au organizat o serie de dezbateri, cu teme de interes general, în Palatul Parlamentului. La aceste dezbateri au participat senatori, deputați, foști sau actuali miniștri, specialiști în domeniu, reprezentanți ai societății civile cât și presa. Acestea se desfășoară pe tot parcursul anului, excepție făcând perioadele de vacanță parlamentară.
Dintre dezbaterile organizate până în momentul de față fac parte:
· "Problematica exploatării gazelor de șist din perspectiva siguranței naționale” (desfășurată la Palatul Parlamentului – Sala Drepturilor Omului)
· “Interceptările comunicațiilor din România – instrument al siguranței naționale. Legalitate și finalitate” (desfășurată la Palatul Parlamentului – Sala Drepturilor Omului)
· “Politici strategice de dezvoltare agricolă și siguranță alimentară” (desfășurată la Palatul Parlamentului – Sala Drepturilor Omului)
· “Arborarea steagului secuiesc – drept la identitate sau abuz” (desfășurată la Palatul Parlamentului – Clubul Parlamentarilor Ion Rațiu)
· “Certificatele verzi – între abuz și legalitate” (desfășurată la Palatul Parlamentului – Clubul Parlamentarilor Ion Rațiu)
· “Rolul Curții Constituționale a României într-o democrație consolidată. Apartenența la puterea judecătorească? Perspective în noul text constituțional”. (desfășurată la Palatul Parlamentului – Sala Drepturilor Omului)
· ”Separația dintre stat și biserică” (desfășurată la Palatul Parlamentului – Clubul Parlamentarilor Ion Rațiu)
· "Viitorul Europei depinde și de noi” (desfășurată la Palatul Parlamentului – Sala Drepturilor Omului)
· "Prezumția de nevinovăție, prevazută de art. 6, alin (2) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, interpretare și aplicare" (Cupola Bibliotecii Academiei Române)
· "Educația primilor șapte ani” (desfășurată la Palatul Parlamentului – Clubul Parlamentarilor Ion Rațiu)
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.