Festivalul de Film de la Gdynia
From Wikipedia, the free encyclopedia
Festivalul de Film de la Gdynia sau Festivalul de Filme Poloneze Artistice din Gdynia[1] (până în 2011: Festivalul de film polonez, în poloneză: Festiwal Polskich Filmów Fabularnych w Gdyni) este un festival de film anual organizat pentru prima dată la Gdańsk, în prezent desfășurat în Gdynia, Polonia.[2]
| Festivalul de Film de la Gdynia | |
| Acordat pentru | Realizări de excepție în cinematografia poloneză |
|---|---|
| Loc | Gdynia |
| Țara | Polonia |
| Prima decernare | 1974 |
| Site oficial | festiwalgdynia.pl |
Modifică text  | |
A avut loc în fiecare an din 1974, cu excepția anilor 1982 și 1983, când Polonia a fost sub incidența legii marțiale.
Organizatorii festivalului sunt Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al Poloniei, Institutul Polonez de Film (în poloneză: Polski Instytut Sztuki Filmowej, PISF), Asociația Cineaștilor Polonezi, Guvernul Local al Voievodatului Pomerania, precum și orașul port Gdynia.
Premiul Festivalului de Film Polonez este Grand Prix Leii de Aur (poloneză: Złote Lwy), care este diferit de Vultur (poloneză: Orzeł), acordat la ceremonia Premiilor Filmului Polonez și la Festivalul de Film Polonez de la Seattle (Seattle este oraș înfrățit cu Gdynia).[3] Premiul câștigătorului este de 50.000 de zloți. Premiul este încasat de regizorul de film.[4]
Premiile speciale includ Leii de Platină (Platynowe Lwy) acordate pentru realizările de-a lungul vieții în cinematografie, precum și Premiul Publicului. Până în prezent, Agnieszka Holland este singurul regizor care a obținut Marele Premiu de trei ori (1981, 2012, 2019).
Juriul competiției din 2008 a fost prezidat de Robert Gliński, un regizor care a câștigat anterior Premiul Leii de Aur în cadrul festivalului.[5]
Câștigătorii din trecut ai festivalului
Premiul Leii de Aur nu a fost acordat în șase ocazii: în 1976, când patru filme au fost în schimb premiate cu Premii Principale (în poloneză: Nagroda Główna); în 1982 și 1983, când festivalul nu a avut loc datorită impunerii legii marțiale în Polonia; în 1989, 1991 și în 1996. Jerzy Hoffman este primul câștigător, în 1974, al Premiului Leii de Aur. Agnieszka Holland este singurul regizor care a obținut Marele Premiu de trei ori (1981, 2012, 2019). Andrzej Wajda a primit tot de trei ori, dar în 1976 nu s-a acordat Marele Premiu, în schimb s-au acordat trei Premii Principale pentru Wajda, Jan Łomnicki și Marek Piwowski. Ultimul film câștigător al festivalului este Domnul Jones (regizat de Agnieszka Holland), în 2019.[6]
- 1974: Jerzy Hoffman - Potop (Potopul)
- 1975: Andrzej Wajda - Ziemia obiecana (Pământul făgăduinței), Jerzy Antczak - Noce i dnie (Nopți și zile)
- 1976: Niciun premiu (Premii principale: Jan Łomnicki - Ocalić miasto (Salvați orașul), Marek Piwowski - Przepraszam, czy tu biją ?, Andrzej Wajda - Smuga cienia (Conul de umbră), Mieczysław Waśkowski - Hazardziści (Cartoforii)
- 1977: Krzysztof Zanussi - Barwy ochronne (Camuflaj)
- 1978: Stanisław Różewicz - Pasja, Andrzej Wajda - Bez znieczulenia (Fără anestezie)
- 1979: Krzysztof Kieślowski - Amator (Amatorul)
- 1980: Kazimierz Kutz - Paciorki jednego różańca (Mărgelele unui rozariu)
- 1981: Agnieszka Holland - Gorączka (Febra)
- 1982: Nu s-a acordat din cauza legii marțiale
- 1983: Nu s-a acordat din cauza legii marțiale
- 1984: Jerzy Kawalerowicz - Austeria
- 1985: Stanisław Różewicz - Kobieta w kapeluszu (Femeia cu pălărie)
- 1986: Witold Leszczyński - Siekierezada
- 1987: Janusz Zaorski - Matka Królów (Mama Regilor)
- 1988: Krzysztof Kieślowski - Krótki film o miłości (Un scurt film despre iubire), precum și Krótki film o zabijaniu (Un scurt film despre omor)
- 1989: Nu s-a acordat
- 1990: Wojciech Marczewski - Ucieczka z kina „Wolność” (Evadarea din cinematograful „Liberty”)
- 1991: Nu s-a acordat
- 1992: Robert Gliński - Wszystko, co najważniejsze
- 1993: Radosław Piwowarski - Kolejność uczuć, Grzegorz Królikiewicz - Przypadek Pekosińskiego
- 1994: Kazimierz Kutz - Zawrócony
- 1995: Juliusz Machulski Ghid pentru fete
- 1996: Fără premiu
- 1997: Jerzy Stuhr - Historie miłosne (Povești de dragoste)
- 1998: Jan Jakub Kolski - Historia kina w Popielawach (Istoria cinematografiei din Popielawy)
- 1999: Krzysztof Krauze - Dług (Datoria)
- 2000: Krzysztof Zanussi - Życie jako śmiertelna choroba przenoszona drogą płciową (Viața ca boală cu transmitere sexuală fatală)
- 2001: Robert Gliński - Cześć Tereska (Bună, Tereska)
- 2002: Marek Koterski - Dzień świra
- 2003: Dariusz Gajewski - Warszawa (Varșovia)
- 2004: Magdalena Piekorz - Pręgi (Crestături)
- 2005: Feliks Falk - Komornik (Colecționarul)
- 2006: Krzysztof Krauze - Plac Zbawiciela (Piața Mântuitorului)
- 2007: Andrzej Jakimowski - Sztuczki (Șmecherii)
- 2008: Waldemar Krzystek - Mała Moskwa (Mica Moscovă)
- 2009: Borys Lankosz - Rewers
- 2010: Jan Kidawa-Błoński - Różyczka Little Rose)
- 2011: Jerzy Skolimowski - Essential Killing
- 2012: Agnieszka Holland - W ciemności (În beznă)
- 2013: Paweł Pawlikowski - Ida
- 2014: Łukasz Palkowski - Bogowie (Zeii)
- 2015: Małgorzata Szumowska - Body / Ciało
- 2016: Jan P. Matuszyński - Ostatnia rodzina (Ultima familie)
- 2017: Piotr Domalewski - Cicha Noc (Silent Night)
- 2018: Paweł Pawlikowski - Zimna wojna (Războiul Rece)
- 2019: Agnieszka Holland - Obywatel Jones (Domnul Jones)[6]
Galerie
Statuia comemorativă a festivalului din Gdynia
Teatrul de muzică din Gdynia, locul principal al festivalului
Andrzej Seweryn la Festivalul de Film Gdynia 2016
Intrarea principala
Note
Vezi și
Legături externe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.