Eliezer ben Itzhak Papo (n. 1785, Sarajevo, Imperiul Otoman – d. 1828, Silistra, Imperiul Otoman) (după data ebraică a decesului, 20 Tișrei 5588, a murit la 11 octombrie 1827) fost un rabin si cabalist evreu sefard, originar din Bosnia otomană, și care a activat în Țara Românească și în Bulgaria sub ocupație otomană. A fost vestit, între altele, prin cartea sa de morală Pele Yoétz și, de aceea, în cercurile religioase evreiești este poreclit după numele acestei cărți. (Baal HaPele Yoetz). A slujit ca rabin al comunității sefarde din Silistra și un timp a păstorit comunitatea sefardă din București.
| Eliezer Papo אליעזר פאפו | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1785[1]  Sarai Bosna, azi Bosnia, atunci Sangeak Bosna,Elayet Rumelia,Imperiul Otoman |
| Decedat | 1828 (43 de ani)[1] Silistra, Dobrogea de sud, Bulgaria, atunci Elayet Silistre (Özi), Imperiul Otoman |
| Înmormântat | Silistra |
| Părinți | Haham Itzhak Papo și Blanca |
| Căsătorit cu | Hanna |
| Copii | Rabinul Yehuda Papo |
| Religie | iudaism |
| Ocupație | rabin |
| Limbi vorbite | limba ebraică[2][3] |
Modifică date / text  | |
Haham Eliezer Papo s-a născut în 1786 la Sarai Bosna, astăzi Sarajevo în Bosnia, pe atunci, în Sangeacul Bosna din Elayetul Rumelia, Imperiul Otoman, în familia lui Haham Itzhak Papo și a lui Blanca Papo, una din familiile evreiești vechi din localitate. A făcut studii religioase iudaice în ieșivele din orașul natal și s-a distins prin erudiția sa în scrierile sfinte. A învățat cu rabinii (hahamim) Eliahu Hayun, Moshe Danon, Meir Menahem Binyamin Danon[4][5]L-a avut coleg la învățătură pe rabinul Moshe Pereira.[6] La Sarajevo a scris prima sa carte, Hodesh Haaviv (Luna primăverii) și a condus o ieșivă.[7] După ce s-a însurat, s-a mutat la Silistra, și a devenit rabinul, conducătorul comunității evreilor și președintele tribunalului rabinic din oraș.
În 1819 a plecat la București, unde ca rabin și președinte de comunitate, a condus și reorganizat obștea sefardă din oraș, pe baza unui regulament stabilit în 1811. În acea vreme s-a inaugurat sinagoga sefardă Cahal Grande din București. După un timp scurt a revenit la Silistra.
Rabinul Papo a avut faima de făcător de minuni și era cunoscut prin purtarea sa austeră și filantropică.[8] Se spune că atunci când un membru al comunității urma să fie executat de autorități, rabinul Papo a poruncit sa fie vândute până și sulurile de Tora din comunitate pentru a-l putea răscumpăra, căci „fără poporul Israel, nu există nici Tora a lui Israel”.
În 1827 s-a îmbolnăvit la ficat și atunci a adoptat numele suplimentar Yehezkel.[9] După o perioadă de remisie, boala i-a revenit [10] și a murit în octombrie 1827 la Silistra, la numai 42 ani, în timpul zilelor de Hol Hamoed Sukot. Tradiții au atribuit boala unei epidemii de holeră. S-a povestit că în timpul acelei molime a organizat carantine care au salvat populația orașului. O altă legendă susține că din momentul morții sale epidemia a încetat.
Între discipolii săi, la Sarajevo, s-a numărat rabinul Yehuda Alkalai.
.jpg)
A fost căsătorit cu Hanna. Ea a plecat dupa moartea lui în Palestina și a fost înmormântată la Ierusalim. Copii săi au fost Michael,Yehuda,Sara (căsătorită Azriel) ,Gabriel și Esther (căsătorită Farhi). Yehuda Papo (ca. 1810-1873) a fost și el rabin. El a emigrat în Palestina (în vremea stăpânirii otomane) și s-a stabilit la Ierusalim.
- Strada Pele Yoetz din cartierul Yemin Moshe din Ierusalim a fost numită în amintirea sa.
- Mormântul său la Silistra a devenit un loc de pelerinaj pentru evrei evlavioși din întreaga lume. Pelerinajul are loc in data de 20 Tișrei, ziua aniversarii decesului lui Papo.
- Ziaristul britanic Nick Thorpe îl menționează pe Eliezer Papo în rândurile despre Silistra din cartea sa despre Dunăre - The Danube: A Journey Upriver from the Black Sea to the Black Forest (2014, Yale University Press) (pp. 103-104 în traducerea în ebraică de Uri Saggi, Am Oved)
Eliezer Papo s-a distins ca exponent al tradiției iudaice de morală (Musar) A scris cărți în domeniul legilor iudaice (Halaha), de omiletică și morală.
- Hodesh Haaviv חודש האביב (Luna primăverii sau Luna Aviv -numită după versetul Deuteronom 16, 1) - comentariu despre obiceiuri si legi cu "înnoiri" (hidushim), pe marginea tratatului talmudic Eruvin
- Pele Yoetz (Sfetnic minunat -פלא יועץ, titlul - după Isaia 9,5) - carte de response și morală, ordonată alfabetic (de la articolul Ahavat Elohim - dragostea pentru Dumnezeu - până la articolul Teshuvá - Pocăință), tipărită la Istanbul în 1828
- Elef Hamaggen -(Mii de scuturi - titlul - după Cântarea Cântărilor 4,4 )- comentarii la Biblia ebraică
- Orot Elim (Lumini angelice) după cele șase culegeri ale Mișnei, după cartea Zohar și după învățătura rabinului Haim Yosef David Azulay, tipărită la Salonic, 1823
- Hesed L'alafim (Grație pentru mii) sinopsis al codului de legi Shulhan Arukh și al cărții „Yoré Deá” de rabinul Yaakov Ben Asher și un comentariu la cartea „Orah Haim” a acestuia din urmă
- Yaalzu Hasidim (Se vor veseli cei pioși - despre Sefer Hasidim)
- Beit tefila (Casă de rugăciune) - o culegere de rugăciuni pentru situații diferite, inclusiv una pentru binele poporului evreu. A apărut postum la Belgrad. O ediție în limba ladino a apărut în anii 1860, iar versiunea ebraică a fost tipărită la Ierusalim în 1968.
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
