Regnul FUNGI, o inferioară From Wikipedia, the free encyclopedia
Drojdia a fost folosită în coacere și fermentare, de mii de ani. Este folosită ca organism model în biologia modernă a celulei și este printre cele mai cercetate organisme eucariote. În ultima vreme s-a constatat că drojdia poate fi folosită pentru a genera energie electrică și că poate produce etanol.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Drojdie | |
|---|---|
 | |
| Clasificare științifică | |
| Domeniu: | Eukaryota |
| Regn: | Fungi |
| Încrengături | |
| |
Modifică text  | |
Au fost cercetate până în prezent peste 1.500 de specii de drojdie, fiecare având diferite mărimi, variind între 3 și 7 micrometri în diametru. Cu toate acestea, se presupune că doar 1% din toate speciile de drojdie ar fi fost descoperite.
Drojdia nu necesită lumină pentru a crește. Pentru acest scop ea utilizează resurse organice ca surse de energie. Unele specii necesită oxigen pentru “respirație”, altele, deși anaerobe, necesită oxigen pentru înmulțire.
Drojdia se reproduce sexuat sau asexuat (cel mai des asexuat).
Drojdia a fost cel mai mult folosită în biotehnologie. Fermentarea zahărului este cea mai veche și largă aplicație a acestei tehnologii. Multe specii de drojdie au fost folosite în producerea unor alimente: drojdia de pâine pentru producerea pâinii; drojdia de bere pentru producerea berii; drojdia de vin pentru producerea vinului.
Băuturile alcoolice sunt definite ca soluții care conțin etanol (C2H5OH). Acest etanol este aproape întotdeauna produs prin fermentație - metabolismul carbohidraților provocat de anumite specii de drojdie sub condiții anaerobice sau scăzute în oxigen.
Două tipuri de drojdii sunt folosite pentru fermentarea berii: Saccharomyces cerevisae și Saccharomyces uvarum.
Aceste drojdii metabolizează zaharurile din cereale (în caz că berea se face din cereale) și produc alcool și dioxid de carbon.
Mijloacele de drojdii sunt asociate predominant cu substraturi bogate în zaharuri: suprafețele fructelor și frunzelor (în cazul în care drojdia se hrănește cu secreții de plante dătătoare de viață), nectar de flori, seva de plante, plante moarte etc. Drojdie este, de asemenea, întîlnită în sol (în special în orizonturile de gunoi și organogeni) și în apele naturale. Drojdia (genele Candida, Pichia, Ambrosiozima) este prezentă constant în intestin și în pasajele de xilofagi (insecte care mănâncă lemne), pe frunzele afectate de afide se dezvoltă comunități bogate de drojdie. Membrii din genul Lypomyces sunt locuitori tipici ai solului.
În anul 2003, piața drojdiei pentru panificație s-a ridicat la circa 26 de milioane de euro, cei mai mari furnizori fiind compania turcă Pakmaya și firma franceză Lesaffre.[1]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
