Constantin Bobulescu (n. 8 mai 1882, Vlădiceni, Iași - 1 decembrie 1958, București) a fost un istoric și preot român. În perioada 1896-1903 a fost elev al Seminarului de la Roman și București, urmând ca studiile superioare să le parcurgă la București, în cadrul Facultății de Teologie între anii 1903-1907. După absolvire va deveni diacon, iar mai apoi preot la Iași (1908-1922), pentru ca din 1922 să fie transferat la București, unde va sluji ca preot la Biserica Sf. Nicolae Tabacu până la moartea sa, în anul 1958[1].
Pe lângă misiunea spirituală pe care a îndeplinit-o de-a lungul vieții, Constantin Bobulescu a fost un adept al cercetărilor îndreptate înspre studierea trecutului Moldovei, cercetări care se vor concretiza într-o serie de lucrări referitoare la istoria culturală a Moldovei, la istoria lăcașurilor de cult, a monumetelor, a unor locuri și familii vechi moldovenești. Mai mult decât atât, Constantin Bobulescu s-a dovedit a fi un mare colecționar de izvoare istorice scrise (inscripții și documente) care surprindeau trecutul unor monumente din Iași, dar și din jurul orașului, cu o vechime foarte mare[2].
- Lăutarii noștiri. Din trecutul lor. Schiță istorică asupra muzicii noastre naționale, corale, cum și asupra altor feluri de muzici. București, 1922, 184p.,
- Schiță istorică asupra satelor Crucea de Sus și Crucea de Jos, cu bisericile lor, și asupra schitului Brazi și Moșinoaiele. București, 1926, 86 p.;
- Cronica bisericii Sf. Ecaterina”din București (1577- 1924). București, 1927, 88 p.;
- Neamul Holbăneștilor. cu aI episcopului Gherasim Clipa-Barbovschi si arhimandritul Sofronie Barbovschi predicatorul, în RSIAB, XIX, 1929, p. 1-144 (și extras, Chisinău, 1929);
- Fețe bisericești în războaie, răzvrătiri și revoluții, în RSIAB. XX, 1930, p. 1 - 115 (și extras, Chisinău. 1930, VI + 118 p.);
- O viață trăită viața de paraclise, în RSIAB, XXII, 1932, p. 3-168 (și extras, Chisinău, 1932),
- Din viața mitroploitului Veniamin Costachi. Neamul, copilăria, tinerețea și episcopatul în RSIAB, XXIII, 1933, p. 1-160 (și extras, Chisinău, 1933);
- Pentru pomenirea lui Alexandru cel Bun..., în RSIAB, XXIV, 1934, p. 1 -76 (și extras, Chisinău, 1934);
- Lăutari și hori în pictura bisericilor noastre, București, 1940, 80 p.;
- Vieți de zugravi (1657-1765) și autobiografia lui Ghenadie Pârvulescu arhimandritul, în AR, V, 1940, p. 103 - 156 (și extras, București, 1940,54 p.);
- Pocrovuî, în RIB, an. I, 1943, nr. 1, p. 53-81 și nr. 2, p. 18-51 (și extras, Craiova, 1943, 66 p.);
- Sihăstrii și schituri de pe valea Trotușului, în AR, X, 1946, p. 281-339 (și extras, 60 p.);
- “Sihăstria Dărmăneștilor” de sub muntele Lapoș cu hramul Sf. Troițe sau “Schitul Lapoș" în BOR, an. LXIV, 1946, nr. 7 -9, p. 398-424 etc.
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
