Conrad Schumann

Hans Conrad Schumann (n. 28 martie 1942, Amtshauptmannschaft Meißen^⁠(d), Regatul Saxoniei, Reich-ul German – d. 20 iunie 1998, Kipfenberg, Bavaria, Germania) a fost un soldat est-german, devenit faimos deoarece a dezertat în Germania de Vest în timpul construcției Zidului Berlinului în 1961.

Conrad Schumann
Date personale
Născut	28 martie 1942[1] Amtshauptmannschaft Meißen⁠(d), Regatul Saxoniei, Reich-ul German
Decedat	20 iunie 1998 (56 de ani)[1] Kipfenberg, Bavaria, Germania
Cauza decesului	sinucidere[2] (spânzurare)
Cetățenie	Germania  Republica Democrată Germană (1949–15 august 1961)  Republica Federală Germania (15 august 1961–3 octombrie 1990)  Germania Nazistă (28 martie 1942–1945)
Ocupație	militar
Limbi vorbite	limba germană
Activitate
Ramura	Nationale Volksarmee[*][[Nationale Volksarmee (Army of the German Democratic Republic)|​]]
Modifică date / text

Începutul vieții

Născut în Zschochau, Schumann a servit ca soldat în Bereitschaftspolizei est-germană. După trei luni de instruire în Dresda, el a fost detașat în Potsdam, după care s-a oferit voluntar pentru serviciul în Berlin.

Dezertarea

Dezertarea lui Schumann

Pe 15 august 1961, Schumann a fost trimis la colțul dintre Ruppiner Straße și Bernauer Straße să păzească Zidului Berlinului în a treia zi de construcții. La acea vreme, zidul era doar un mic gard de sârmă ghimpată. Pe de altă parte, Vest Germanii strigau la el, Komm' rüber! (Vino!). Schumann a sărit gardul de sârmă ghimpată, aruncând arma din dotare (PPȘ-41), și a fost prompt condus departe de scena incidentului de poliția Berlinului de Vest. Fotograful vest-german, Peter Leibing, a fotografiat dezertarea lui Schumann. Imaginea sa a devenit o imagine-simbol din epoca Războiului Rece. Scena, inclusiv pregătirea lui Schumann, a fost filmată pe 16 mm de film din aceeași perspectivă.

După aceea, lui Schumann i-a fost permis să călătorească din Berlinul de Vest pe teritoriul principal al Germaniei de Vest, unde s-a stabilit în Bavaria. Și-a întâlnit soția, Kunigunde (Gunde), în orașul Günzburg și va avea un fiu cu aceasta.^[3] A lucrat timp de 30 de ani la o fabrică Audi din Ingolstadt.

Restul vieții și moartea

După căderea Zidului Berlinului, Schumann declară că: „Numai din 9 noiembrie 1989 [ziua căderii zidului] m-am simțit cu adevărat liber”. Chiar și așa, el a continuat să se simtă ca acasă în Bavaria mai mult decât în orașul său natal ezitând să-și viziteze parinții și frații săi în Saxonia. La 20 iunie 1998, suferind de depresie, s-a sinucis, spânzurându-se în livada din apropierea orașului Kipfenberg în Bavaria Superioară.^[4]

În mai 2011, fotografia lui Schumann "salt în libertate" a fost inclusă de către UNESCO într-o colecție de documente cu privire la căderea Zidului Berlinului.^[5][6]

O sculptură numită Mauerspringer (Walljumper) de Florian și Michael Brauer și Edward Anders, putea fi văzut în apropriere de locul unde a dezertat, dar a fost mutată (Bernauer Straße).^[7]