Comuna Rădășeni, Suceava

Rădășeni este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Lămășeni, Pocoleni și Rădășeni (reședința).

Rădășeni
—  comună  —
Vedere din Rădășeni
Stemă
Rădășeni (România) Poziția geografică în România
Coordonate: 47°28′7″N 26°15′9″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Suceava
SIRUTA	150070
Reședință	Rădășeni
Componență	Rădășeni, Lămășeni, Pocoleni
Guvernare
- primar al comunei Rădășeni[*]​	Neculai Perju[*]​[1][2] (PNL, 2012)
Suprafață
- Total	40 km²
Altitudine	338 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	3.508 locuitori
- Densitate	87,62 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	727460
Prezență online
site web oficial GeoNames
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Până la reforma administrativă din 1950 a făcut parte din județul Baia.^[3]

Rădășeni

Comuna Rădășeni este așezată la vest de orașul Fălticeni.

Istoric

Cel mai vechi document istoric cunoscut în care se pomenește de Rădășeni datează de la 16 februarie 1424, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432): „Din mila lui Dumnezeu, noi Alexandru Voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră celor ce o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se că acest adevărat popa Iuga ne-a slujit nouă credincios. De aceea noi, văzând dreapta și credincioasa lui slujbă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă și i-am dat în țara noastră un sat lângă Baia, anume Buciumeni... Iar hotarul acestui sat începând ... până la pârâul ce merge la Radeșani, lângă Stăniga”.^[4]

Această danie a fost întărită 10 ani mai târziu de către domnitorul Ștefan al II-lea al Moldovei, fiul lui Alexandru cel Bun: „...văzând dreapta și credincioasa slujbă către noi l-am miluit cu deosebita noastră milă și i-am întărit în țara noastră, în Moldova, dania părintelui nostru, satele anume Buciumeni unde este casa lui, un altul mai jos Togmacești, unde este Micula jude al treilea pe Șimuz, Ciorscăcești, al patrulea, mai sus de Buciumeni, anume Radeșani”.^[5]

După construirea Mănăstirii Slatina (1554-1558) de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu, satul Rădășeni a devenit moșie mănăstirească. Conform tradiției, domnitorul Ștefan al II-lea Tomșa (1611-1615 și 1621-1623) ar fi învățat carte la Rădășeni și apoi, după urcarea sa pe tronul Moldovei, ar fi făcut Rădășenii sat domnesc.^[6]

În primăvara lui 1944 Poșta Română a omagiat localitatea, cu prilejul a 520 de ani de la atestare, printr-o serie de patru timbre care reprezentau biserica de la 1611 (pe fond albastru), căminul cultural (pe fond roșu), livezile (pe fond portocaliu) și școala din localitate (sepia). Emisiunea filatelică este o excepție în epocă, timbrele din acei ani reprezentând în general conducătorii țării și armata angrenată în războiul împotriva URSS.

Demografie

Componența etnică a comunei Rădășeni

     Români (93,39%)

     Alte etnii (0,26%)

     Necunoscută (6,36%)

Componența confesională a comunei Rădășeni

     Ortodocși (82,27%)

     Creștini de rit vechi (1,11%)

     Alte religii (9,98%)

     Necunoscută (6,64%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Rădășeni se ridică la 3.508 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.575 de locuitori.^[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,39%), iar pentru 6,36% nu se cunoaște apartenența etnică.^[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,27%), cu minorități de creștini de rit vechi (1,11%) și altele (9,44%), iar pentru 6,64% nu se cunoaște apartenența confesională.^[9]

Politică și administrație

Comuna Rădășeni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Neculai Perju[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2012. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[10]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	7
	Partidul Social Democrat	4
	Alianța pentru Unirea Românilor	2

Obiective turistice

• Biserica de lemn din Rădășeni - monument istoric ctitorit după tradiție de domnitorul Ștefan al II-lea Tomșa (1611-1615 și 1621-1623)

Personalități

• Timotei Aioanei (n. 1966), episcop ortodox
• Ciprian Tudosă (Canotor ce a câștigat argintul la Jocurile Olimpice din 2020)
• Nicolae N. Beldiceanu

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
2. Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
3. Recensământul general al populației României din 1930
4. DIR, veacul XIV-XV, A. Moldova, vol. I (1384-1475), 1954, p. 48.
5. DIR, veacul XIV-XV, A. Moldova, vol. I (1384-1475), 1954, p. 100.
6. Teodor Codrescu, Uricariul sau colecțiune de diferite acte, vol. X, Iași, 1888, p. 181 - Anafora de judecată între mănăstirea Slatina și locuitorii satului Rădășeni, 1743 aprilie 20-.
7. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
8. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
9. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
10. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

Legături externe

• Biserica Sfintii Apostoli din Radaseni, 12 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
• Biserica Sfantul Mercurie si Sfanta Ecaterina - Radaseni, 12 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro