Comuna Movila Banului, Buzău

Movila Banului (în trecut, Cioranca) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Cioranca, Limpeziș și Movila Banului (reședința). Se află la o altitudine de 72 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 57,64 km². Populația este de 2.416 locuitori, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ, chestionar.

Movila Banului
—  comună  —
Movila Banului Movila Banului (România) Poziția geografică
Coordonate: 44°59′0″N 26°41′0″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Buzău
SIRUTA	47774
Reședință	Movila Banului
Componență	Movila Banului, Cioranca, Limpeziș
Guvernare
- primar al comunei Movila Banului[*]​	Dorin-Romică Moise[*]​[1] (PSD, 2016)
Suprafață
- Total	57,64 km²
Altitudine	72 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	2.416 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	127380
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Movila Banului Poziția localității Movila Banului
Modifică date / text

Așezare

Comuna se află în sudul județului, într-o zonă de câmpie, pe malul stâng al râului Sărata și este traversată, prin satele Cioranca și Limpeziș, de șoseaua națională DN2, care leagă Buzăul de București prin Urziceni. Prin satul de reședință trece șoseaua județeană DJ203C, care o leagă de Amaru, spre sud-vest, și de Pietroasele, spre nord-est.^[2]

Demografie

Componența etnică a comunei Movila Banului

     Români (90,89%)

     Romi (3,06%)

     Alte etnii (6,04%)

Componența confesională a comunei Movila Banului

     Ortodocși (90,11%)

     Adventiști (3,44%)

     Alte religii (0,25%)

     Necunoscută (6,21%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Movila Banului se ridică la 2.416 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.726 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,89%), cu o minoritate de romi (3,06%).^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,11%), cu o minoritate de adventiști (3,44%), iar pentru 6,21% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație

Comuna Movila Banului este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Dorin-Romică Moise[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	8
	Partidul Național Liberal	3

Istorie

Toate satele comunei sunt formate în secolul al XIX-lea, satul Cioranca fiind fondat de Grigorie Costescu la 1831, Movila Banului de avocatul Matache Pandelescu, supraveghetorul moșiilor mănăstirii Văcărești la 1854, satul Bugheni în 1859, iar satul Limpeziș fiind format prin împroprietărirea însurățeilor la 1882. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Cioranca, făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău și era formată din satele Bugheni, Cioranca, Limpezișu și Movila Banului, având în total 980 de locuitori ce trăiau în 245 de case. În comună funcționa o școală cu 66 de elevi (din care 6 fete) și 2 biserici, la Limpeziș și Movila Banului.^[7]

În 1925, comuna se găsea în plasa Glodeanurile a aceluiași județ, având în componență satele Bădenii Miluiți, Bugheni, Cioranca, Movila Banului și Limpeziș, cu 1936 de locuitori.^[8] În 1931, satul Limpeziș s-a separat și a constituit o comună de sine stătătoare, și la fel și satul Bădenii Miluiți.^[9]

În 1950, comunele au fost arondate raionului Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a căpătat componența actuală, după ce comuna Limpeziș a fost desființată și inclusă în comuna denumită acum Movila Banului după noua reședință, și arondată județului Buzău, reînființat.^[10][11]

Monumente istorice

Trei obiective din comuna Movila Banului sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: așezarea din epoca medievală timpurie aparținând culturii Dridu (secolele al IX-lea–al XI-lea) de la Cioranca și așezarea din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolele al III-lea–al IV-lea e.n.) din zona „Movila Țiganului” de lângă Limpeziș. Al treilea este clasificat ca monument memorial sau funerar și este o cruce de piatră din curtea lui Ioniță Florea din satul Movila Banului.

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
2. Google Maps – Comuna Movila Banului (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 5 septembrie 2013.
3. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
4. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
6. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.
7. Lahovari, George Ioan (1899). „Cioranca, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 427–428.
8. „Comuna Cioranca în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 7 martie 2012.
9. „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 76,78,81. 15 iulie 1931.
10. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 30 decembrie 2012.
11. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 30 decembrie 2012.

Vezi și

• Câmpia Gherghiței (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).