Comuna Cândești, Neamț

Cândești (în trecut, și Socea-Cândești) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bărcănești, Cândești (reședința), Dragova, Pădureni, Țârdenii Mici și Vădurele.^[2]

Pentru alte sensuri, vedeți Cândești.

Cândești
—  comună  —
Cândești Cândești (România) Poziția geografică
Coordonate: 46°43′30″N 26°34′54″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Neamț
SIRUTA	122061
Reședință	Cândești
Componență	Cândești Bărcănești Dragova Pădureni Țârdenii Mici Vădurele
Guvernare
- primar al comunei Cândești[*]​	Vasile-Bogdan Gherasim[*]​[1] (PNL, 1 noiembrie 2024)
Suprafață
- Total	37,74 km²
Altitudine	250 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	3.192 locuitori
- Densitate	110 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Prezență online
site web oficial GeoNames
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Suprafața totală a comunei este de 3.774 ha, pe care se desfășoară cele șase sate componente ale acestei unități administrativ-teritoriale.^[3]

Așezare

Comuna se află în partea de sud a județului, la limita cu județul Bacău, pe malul drept al Bistriței. Este străbătută de șoseaua județeană DJ159, care o leagă spre est de Costișa (unde se termină în DN15). Din acest drum, la Cândești se ramifică șoseaua județeană DJ159C, care duce spre nord la Borlești; și șoseaua județeană DJ156F, care duce spre vest la Tazlău.^[4]

Relief

Situată în bazinul hidrografic al râului Bistrița și în zona deluroasă a Depresiunii Cracău-Bistrița, relieful comunei este unul de tranziție, reprezentat de dealuri, terasă de luncă, precum și versant în partea estică. Geologic, structura este specifică subzonei aluvionare cu prundișuri și luturi de terasă, soluri specifice zonelor de șes și deal, favorabile întreținerii pășunilor și fânețelor, precum și culturilor agricole.^[5]

Demografie

Componența etnică a comunei Cândești

     Români (85,93%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (14,07%)

Componența confesională a comunei Cândești

     Ortodocși (85,53%)

     Alte religii (0,34%)

     Necunoscută (14,13%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Cândești se ridică la 3.192 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.232 de locuitori.^[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,93%), iar pentru 14,07% nu se cunoaște apartenența etnică.^[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,53%), iar pentru 14,13% nu se cunoaște apartenența confesională.^[8]

Politică și administrație

Comuna Cândești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile-Bogdan Gherasim[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[9]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	5
	Partidul Social Democrat	4
	Alianța pentru Unirea Românilor	4

Istorie

Comuna Cîndești este amplasată pe o feudă ce a fost dăruită de către voievodul Ștefan al II-lea al Moldovei (Ștefan al II-lea Stetco, 1434-1447, fiul lui Alexandru cel Bun) unui anume Cînde (sau Chianda/Cîndea) pentru serviciu credincios. Se pare^[cui?] că acest Cînde este una și aceeași persoană cu Toma Cînde, mare boier în Sfatul Moldovei și vistiernic al lui Ștefan cel Mare. Documentul de donație a feudei poartă data de 4 aprilie 1435, dată considerată atestarea documentară a comunei.^{[necesită citare]}

Numele de Cîndești apare pentru prima dată într-un document ce poartă data de 8 ianuarie 1523, din timpul lui Ștefăniță Vodă, unde se consemnează:

„Cu mila lui Dumnezeu, Noi Ștefan Voievod,Domnul Țării Moldovei, facem cunoscut cu această carte a noastra, tuturor care va căuta la dânsa sau o va auzi cetindu-se, că au venit înaintea noastră și a boierilor noștri, slugile noastre Ion si fratele lui Neagul si sora lor Urâta, fiii lui Mihail si vărul lor Nicoară, și sora lor Nasta, de a lor bună voie, de nimeni nesiliți și asupriți, și au vândut a lor dreaptă ocina, din a lor drept uric și credincios ce a avut bunul lor Cînde, de la străbunul nostru, de la Ștefan Voievod, a patra parte din sat, din Cîndesti, in Câmpul lui Dragoș, și au vândut slugii noastre, lui Toader Cămăraș, drept 280 de zloți tătaraști.”

Pe teritoriul comunei Cîndesti au fost descoperite întamplator, iar mai târziu prin cercetări sistematice, numeroase mărturii ale continuității așezărilor omenești pe aceste meleaguri. Cele mai vechi urme ale culturii materiale(vase, topoare din piatră) aparțin perioadei neolitice și eneolitice, intre anii 5660 - 1700 î.e.n. În lucrarea "Cercetari din preistoria judetului Neamt" Constantin Mătasă afirma că localitatea Cîndești face parte dintre cele mai bogate stațiuni preistorice din județ.^{[necesită citare]}

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița a județului Neamț și era formată din satele Bărcănești, Bălcești, Cândești, Cotreanța, Frunzeni și Țârdeni, având în total 1988 de locuitori. În comună existau opt mori de apă, trei fierării, 22 de rotării, trei biserici și o școală.^[10] Anuarul Socec din 1925 o consemnează sub denumirea de Socea-Cândești, în aceeași plasă, având 3780 de locuitori în satele Bărcănești, Belcești, Cândești, Frunzeni, Socea, Țărdeni și Vadurile.^[11] În 1931, satele componente ale comunei erau Bărcănești, Cândești, Cotreanța, Frunzeni și Vădurele.^[12]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Buhuși și apoi (după 1964^[13]) raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. Din 1964, satul Cotreanța poartă denumirea de Dragova.^[14] În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat.^[15][16]

Monumente istorice

Singurul obiectiv din comuna Cândești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț este situl arheologic din dealul Cetățuia de lângă satul Cândești, sit ce cuprinde urmele unei așezări din secolele al II-lea–al III-lea e.n.

Vezi și

• Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni (arie de protecție specială avifaunistică - sit Natura 2000).

Personalități

Anton Naum (1829-1917) - poet junimist, profesor universitar la universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, membru titular al Academiei Române.

Gheorghe Manolache (n. 1950) - poet, critic literar, în prezent profesor universitar la disciplina Literatura Română. Postmodernismul românesc. Introducere în critica literară, Facultatea de Litere și Arte, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Membru titular al Uniunii Scriitorilor.

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
2. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României.
3. Florian, Smaranda (2016). Mărturii din câmpul lui Dragoș. Capriccio. p. 111.
4. Google Maps – Comuna Cândești, Neamț (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 21 martie 2014.
5. Florian, Smaranda (2016). Mărturii din Câmpul lui Dragoș. Capriccio. p. 111.
6. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
7. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
8. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
9. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
10. Lahovari, George Ioan (1899). „Cîndești, com. rur., în S. plășei Bistrița”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 497.
11. Melbert, N., ed. (1925). „Comuna Socea-Cândești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 509.
12. „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 276. 15 iulie 1931.
13. „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. MonitorulJuridic.ro. Accesat în 1 aprilie 2014.
14. „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 1 aprilie 2014.
15. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 1 aprilie 2014.
16. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 1 aprilie 2014.