Comuna Bărăganul, Brăila

Bărăganul (în trecut, Cioara și Cioara-Doicești) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

Bărăganul
—  comună  —
Bărăganul Bărăganul (România) Poziția geografică
Coordonate: 44°48′28″N 27°30′54″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Brăila
SIRUTA	42824
Reședință	Bărăganul
Componență	Bărăganul
Guvernare
- primar al comunei Bărăganul[*]​	Daniel-Mihail Sandu[*]​[1] (PSD, octombrie 2020)
Suprafață
- Total	72,83 km²
Populație (2021)
- Total	2.864 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	817005
Prezență online
site web oficial GeoNames
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Așezare

Comuna se află în extremitatea de sud a județului, la limita cu județul Ialomița. Este traversată de șoseaua națională DN21, care leagă Brăila de Slobozia. Din acest drum, la Bărăganul se ramifică șoseaua națională DN21A, care duce la Țăndărei. Tot la Bărăganul, cele două drumuri se intersectează și cu șoseaua județeană DJ221B, care duce către vest spre Dudești și spre est spre Victoria. Prin sat trece și calea ferată Fetești-Făurei, pe care comuna este deservită de stația Spicu.

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau comunele Cioara-Doicești și Cioara-Radu Vodă, ambele formate din câte un sat, în cadrul plășii Balta din județul Brăila. Primul dintre cele două sate a fost Cioara-Radu Vodă, înființat pe la 1770, pe moșia Cioara, proprietate a mănăstirii Radu Vodă din București. Comuna avea 836 de locuitori și în ea funcționau 3 mori cu aburi, o școală de băieți cu 76 de elevi, înființată la 1837, și o biserică ridicată de localnici în 1854.^[2][3] În 1879, cu ocazia împroprietăririi însurățeilor, s-a format lângă Cioara-Radu Vodă și cătunul Vânători, care avea atunci 21 de locuitori.^[4] Comuna Cioara-Doicești (numită anterior și Cioara Mică) a fost fondată ulterior, pe la 1835 sau 1836, când s-a separat de Cioara-Radu Vodă, în urma unei epidemii de ciumă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, ea avea 1637 de locuitori și în ea funcționau o moară cu aburi, o școală de fete cu 26 de eleve deschisă în 1870 și o biserică ridicată de proprietarul moșiei, Costache Frăe, și soția sa Manda, în anii 1852–1858.^[5][6]

În 1925, cele două comune se aflau în plasa Viziru a aceluiași județ. Cioara-Radu Vodă avea în componență satul Cioara-Radu Vodă și cătunul Vânători, și o populație totală de 1857 de locuitori. Comuna Cioara-Doicești avea în componență satul Cioara-Doicești și cătunul Carcanu, cu o populație de 1957 de locuitori.^[7]

Cele două comune au fost unite apoi în comuna Cioara-Doicești. Din 1950, comuna Cioara a făcut parte din raionul Călmățui, și apoi (după 1961) din raionul Brăila din cadrul regiunii Galați. Comuna Cioara-Doicești a luat în 1964 denumirea de Bărăganul; tot atunci, Cioara-Radu Vodă a luat numele de Radu Vodă, și un sat recent înființat, denumit inițial Șerban Răducanu, a luat numele de Spicul.^[8] În 1968, comuna a revenit la județul Brăila, iar satele Radu Vodă și Spicul au fost comasate în unicul sat, denumit Bărăganul.^[9][10]

Demografie

Componența etnică a comunei Bărăganul

     Români (93,82%)

     Romi (2,76%)

     Alte etnii (3,42%)

Componența confesională a comunei Bărăganul

     Ortodocși (95,67%)

     Alte religii (0,73%)

     Necunoscută (3,6%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bărăganul se ridică la 2.864 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.062 de locuitori.^[11] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,82%), cu o minoritate de romi (2,76%).^[12] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,67%), iar pentru 3,6% nu se cunoaște apartenența confesională.^[13]

Politică și administrație

Comuna Bărăganul este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Daniel-Mihail Sandu[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[14]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	6
	Partidul Național Liberal	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	1
	Cheleș Nelu-Dumitru	1

Personalități născute aici

• Ion Paulat, inventator;
• Dumitru Tiutiuca, profesor, critic literar.

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
2. Lahovari, George Ioan (1899). „Cioara-Radu-Vodă, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 409–410.
3. Lahovari, George Ioan (1899). „Cioara-Radu-Vodă, sat”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 410.
4. Lahovari, George Ioan (1902). „Vînători, căt.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 759.
5. Lahovari, George Ioan (1899). „Cioara-Doicești, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 409.
6. Lahovari, George Ioan (1899). „Cioara-Doicești, sat”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 409.
7. „Comunele Cioara-Radu Vodă și Cioara-Doicești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 7 martie 2012.
8. „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 13 aprilie 2013.
9. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 29 februarie 2012.
10. „Legea nr. 3/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 20 aprilie 2012.
11. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
12. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
13. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
14. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.