Comuna Bonțida, Cluj

Bonțida (în maghiară Bonchida, în trad. "Podul lui Boncz [Bonț]", în germană Bruck, Bonisbruck) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bonțida (reședința), Coasta, Răscruci și Tăușeni.^[5] Este situată în Câmpia Fizeșului din Podișul Transilvaniei, pe dreapta râului Someșul Mic.

Bonțida
Bonchida
—  comună  —
Biserica reformată din Bonțida
Bonțida Bonțida (România) Localizarea satului pe harta României
Bonțida Bonțida (Județul Cluj) Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: 46°54′56″N 23°48′30″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	56210
Atestare	1263 [1]
Reședință	Bonțida
Sate componente	Bonțida, Coasta, Răscruci, Tăușeni
Guvernare
- Primar	Aurel Emil Cărhaț[*]​[2][3] (PNL, 2012)
Suprafață
- Total	80,38 km²
Populație (2021)
- Total	5.191 locuitori
- Densitate	58,89 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407105
Prefix telefonic	+40 x64[4]
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Bonțida pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă) Bonțida pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Etimologie

Numele comunei vine de la Benkö Boncz, unul dintre locuitorii localității de odinioară, despre care legenda spune că a construit un pod peste râul Someșul Mic, spre a stabili legătura cu armata lui Tuhutum, aflată pe malul drept al râului. Podul acela a rămas in traditia locala ca "Podul lui Boncz" (în maghiară Boncz-Hid), de unde denumirea românească de "Bonțida".

Date geografice

Comuna Bonțida, situată la app. 35 km de Cluj-Napoca, se extinde pe o suprafață de 8.083 ha și are peste 5.050 locuitori. Comuna este compusă din satul Bonțida, reședință de comună, și satele Coasta, Răscruci și Tăușeni. Relieful este unul specific de deal, traversat de Râul Someșul Mic, pârâul Borșa, Râul Gădălin, Râul Sicu și Râul Chiriș.

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici.

Demografie

Componența etnică a comunei Bonțida

     Români (73,8%)

     Maghiari (9,25%)

     Romi (6,88%)

     Alte etnii (1,89%)

     Necunoscută (8,19%)

Componența confesională a comunei Bonțida

     Ortodocși (74,13%)

     Reformați (9,23%)

     Penticostali (1,66%)

     Romano-catolici (1,43%)

     Alte religii (4,66%)

     Necunoscută (8,9%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bonțida se ridică la 5.191 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.856 de locuitori.^[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (73,8%), cu minorități de maghiari (9,25%), romi (6,88%) și altele (1,83%), iar pentru 8,19% nu se cunoaște apartenența etnică.^[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,13%), cu minorități de reformați (9,23%), penticostali (1,66%), romano-catolici (1,43%) și altele (1,85%), iar pentru 8,9% nu se cunoaște apartenența confesională.^[8]

Politică și administrație

Comuna Bonțida este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Aurel Emil Cărhaț[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2012. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[9]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	5
	Uniunea Democrată Maghiară din România	3
	Partidul Puterii Umaniste	2
	Partidul Social Democrat	1
	Alianța pentru Unirea Românilor	1
	Gădălean Adrian-Iulian	1

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[10] [11]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Romi	Alte etnii
1850	3.643	2.325	946	15	281	76
1880	3.503	2.177	1.022	14		290
1890	4.203	2.614	1.240	4		345
1900	4.616	2.831	1.672	89		24
1910	4.809	3.008	1.725	41		35
1920	4.737	3.094	1.562	14		67
1930	5.009	3.395	1.418	1	147	48
1941	5.092	2.969	2.091	5	25	2
1956	5.658	3.824	1.282	2	548	2
1966	5.299	3.744	1.213	3	337	2
1977	5.543	3.896	1.336	2	307	2
1992	4.447	3.280	814	2	349	2
2002	4.722	3.073	902	1	744	2
2011	4.690	2.899	813		968	3

Bonțida - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Istoric

Localitatea Bonțida apare menționată pentru prima dată în 1263 ca Terra Bonchhyda, ulterior devenind un cunoscut târg și centru de comitat, cu rang de oppidum.

Date arheologice

1. Pe locul "Podărie" (Pados), între Someș și "Valea Gădălinului" (Gyéres);Tip sit: așezare ; Descoperiri:

• așezare; datare repertoriu: eneolitic^[12]
• neprecizat - obiecte de piatră; datare repertoriu: eneolitic; colecția E. Orosz, Cluj
• ceramică - fragmente; datare repertoriu: eneolitic; colecția E. Orosz, Cluj

2. Pe locul "Verveghiu" (Vérvölgy);Tip sit: neprecizat; Descoperiri:

• topor - din aramă, cu două tăișuri în cruce; datare repertoriu: bronz timpuriu
• ceramică - urnă; datare repertoriu: Hallstatt

3. Biserica reformată ;Tip sit: biserică ; Descoperiri:

• biserică - Biserică reformată cu două nave. Clădire de tipul bisericilor de predicator. Capitele cubice au un aspect cu câteva decenii mai arhaice.; datare repertoriu: epoca medievală, secolul XIII ^[13].

Economie

Amvonul bisericii reformate, opera lui David Șipoș (1720)

În satul Bonțida există stație de cale ferată, herghelie, fermă de creștere a porcinelor și topitorie de cânepă.

Lăcașuri de cult

• Biserica Reformată-Calvină din secolul al XVII-lea (fundații din sec. XII-XIII), cu refaceri ulterioare și cu amvon din 1720, construit de David Șipoș.
• Biserica Romano-Catolică.

Asociații culturale

• Liga Oamenilor de Cultură Bonțideni

Obiective turistice

• Castelul Bánffy cu turnuri rotunde la colțuri, construit în 1652 după planurile arhitectului Agostino Serena, modificat și amplificat în stil baroc de arhitectul J. Fischer von Erlach după 1750 și amplificat din nou, cu o nouă aripă, în 1850 de arhitectul Anton Kagerbauer.
• Conacul „Dujardin” (secolele XVIII-XIX) din satul Coasta.
• Biserica reformată din Răscruci
• Dealurile Clujului de Est (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)

Personalități

• Miklós Bánffy (30 decembrie 1873 - 6 iunie 1950), politician în Austro-Ungaria.
• Lajos Farkas (noiembrie 1841 – 24 iunie 1921), jurist, profesor universitar.
• Ștefan Emilian (1819 – 1899), matematician și arhitect, profesor universitar.
• Iosif Szasz (n. 1932), demnitar comunist

Galerie de imagini

• 
  Comuna Bonțida și satele componente
• 
  Primăria comunei
• 
  Castelul Bánffy de la Bonțida
• 
  Castelul Bánffy de la Bonțida
• 
  Castelul Bánffy de la Bonțida (Clădirea "Miklós")
• 
  Castelul Bánffy de la Bonțida (Parcul)
• 
  Biserica romano-catolică Bonțida
• 
  Biserica reformată (monument istoric)
• 
  Interiorul bisericii reformate
• 
  Amvonul
• 
  Școala
• 
  Biserica ortodoxă din Bonțida
• 
  Gara CFR Bonțida
• 
  Biserica ortodoxă din satul Răscruci
• 
  Castelul Bánffy din Răscruci (monument istoric)
• 
  Biserica reformată din satul Răscruci (monument istoric)
• 
  Interiorul bisericii reformate
• 
  Coroana amvonului
• 
  Drumul Vișea-Coasta
• 
  Coasta, județul Cluj
• 
  Intrarea în satul Coasta
• 
  Coasta, județul Cluj
• 
  Căminul cultural din Coasta
• 
  Coasta, județul Cluj
• 
  Coasta, județul Cluj
• 
  Biserica "Sfântul Nicolae" (1898)
• 
  Turnul, adăugat în 1950
• 
  Conacul "Dujardin" din Coasta (monument istoric)
• 
  Coasta, județul Cluj
• 
  Tăușeni
• 
  Biserica "Buna Vestire" (1912)
• 
  Bustul pictorului Alexandru Chira
• 
  Tăușeni

Vezi și

• Castelul Bánffy de la Bonțida
• Biserica reformată din Bonțida
• Castelul Bánffy din Răscruci
• Biserica reformată din Răscruci
• Conacul Dujardin din Coasta
• Lista monumentelor istorice din județul Cluj
• Listă de castele în România

Note

1. Atlasul localităților județului Cluj, p. 92.
2. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
3. Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central, arhivat din original (PDF) la 26 februarie 2014
4. x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
5. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României.
6. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
7. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
8. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
9. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
10. Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate^{[nefuncțională – arhivă]}
11. Structura etno-demografică a României
12. Eneolitic: ultima fază a neoliticului, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră, os, cupru etc. și a podoabelor de cupru (aramă).
13. „'ARCHAEOLOGICAL REPERTORY OF ROMANIA' Archive Of The 'Vasile Parvan' Institute Of Archaeology - Site Location Index”. Arhivat din original la 5 octombrie 2012. Accesat în 27 noiembrie 2009.

Bibliografie

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
• Losonți, Aurel (2001). Trecut și prezent despre Bonțida: studiu monografic. Cluj-Napoca: Editura U. T. Pres. ISBN 973-9471-92-7.
• Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2008). Castles & Fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bonțida

• Pagina Primăriei
• CIMEC (Raport arheologic - Bonțida)
• Informații despre fortificația din localitate
• Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.