Compus organic volatil

Compușii organici volatili (COV)^[1] sunt acei compuși organici care prezintă o presiune de vapori mare (peste 102 kPa, însă definirea valorii variază) în condiții de temperatură ambientală, de 25 °C.^[2] Această presiune ridicată a vaporilor este urmarea unui punct de fierbere scăzut, ceea ce face ca un număr crescut de molecule să se evapore sau să sublimeze, din starea lichidă și respectiv solidă, direct în mediul înconjurător (proprietatea se numește volatilitate). De exemplu, formaldehida, care se poate evapora din compoziția unor vopsele, prezintă un punct de fierbere de doar -19 °C.^[3]

Compușii organici volatili sunt foarte diverși și după originea lor pot fi atât artificiali (benzen, toluen, nitrobenzen), cât și răspândiți în mediul natural (izopren, pinen, limonen), jucând un rol important în comunicare la plante,^[4] cât și la animale. Majoritatea mirosurilor percepute sunt datorate unor COV.

Surse biologice

Excluzând metanul, se estimează că doar din surse biologice se obțin aproximativ 1150 de teragrame de carbon în forma unor compuși organici volatili.^[5] Majoritatea acestora sunt produse de plante, principalul component fiind izoprenul. O mică parte este produsă de animale și microorganisme. COV produși de microbi pot fi benefici, fiind de exemplu utilizați în controlul patogenilor la plante.^[6]

Surse artificiale

Gazele de eșapament conțin COV

Se estimează că din surse artificiale se obțin aproximativ 142 de teragrame de carbon în forma unor compuși organici volatili.^[5]

Tipuri

• Lacuri și vopsele
• Clorofluorocarburi (CFC)
• Combustibili fosili, direct (benzina) sau indirect prin produși secundari (gaze de eșapament).^[7]
• Benzen, diclorometan

Reglementare

În România următoarele categorii de COV sunt reglementate:^[1]

• solvenți organici
• lacuri și vopsele
• benzină

Note

1. „Compuși organici volatili - COV”, Ministerul Mediului România, accesat în 2 august 2019
2. „What does VOC mean?”. Luxembourg: Eurofins Scientific. Arhivat din original la 30 mai 2012. Accesat în 1 august 2019.
3. „SIDS Initial Assessment Report” (PDF). International Programme on Chemical Safety. Arhivat (PDF) din originalul de la 28 martie 2019. Accesat în 1 august 2019.
4. „Plants: A Different Perspective”. Content.yudu.com. Accesat în 3 iulie 2012.
5. Goldstein, Allen H.; Galbally, Ian E. (2007). „Known and Unexplored Organic Constituents in the Earth's Atmosphere”. Environmental Science & Technology. 41 (5): 1514–21. Bibcode:2007EnST...41.1514G. doi:10.1021/es072476p. PMID 17396635.
6. Terra, W. C.; Campos, V. P.; Martins, S. J. (2018). „Volatile organic molecules from Fusarium oxysporum strain 21 with nematicidal activity against Meloidogyne incognita”. Crop Protection. 106: 125–131. doi:10.1016/j.cropro.2017.12.022.
7. „Light-Duty Vehicles and Light-Duty Trucks: Clean Fuel Fleet Exhaust Emission Standards (EPA-420-B-16-006, March 2016)” (PDF). EPA.gov. Accesat în 12 decembrie 2017.

Vezi și

• Compus organic
• Volatilitate

Legături externe

• impactul compușilor organici volatili asupra mediului și posibilități de reducere