film din 2009 regizat de Sergiu Nicolaescu From Wikipedia, the free encyclopedia
Carol I - Un destin pentru România este un documentar istoric din 2009, regizat de Sergiu Nicolaescu și produs de MediaPro Pictures, cu sprijinul Consiliului Național al Cinematografiei.
| Carol I - Un destin pentru România | |
 Afișul filmului | |
| Rating |  |
|---|---|
| Gen | documentar istoric |
| Regizor | Sergiu Nicolaescu |
| Scenarist | Sergiu Nicolaescu Emil Slotea |
| Producător | Andrei Boncea (prod.) Iuliana Tarnovețchi (prod. executiv) Călin Furtunescu (dir. film) |
| Studio | MediaPro Pictures |
| Distribuitor | MediaPro Film Distribution |
| Director de imagine | Viorel Sergovici |
| Operator(i) | Sorin Chivulescu (operator camera B) |
| Montaj | Nita Chivulescu |
| Sunet | Mihai Orășanu |
| Muzica | Anton Șuteu |
| Scenografie | Radu Corciova |
| Costume | Radu Corciova |
| Distribuție | Sergiu Nicolaescu Răzvan Vasilescu Cristian Moțiu Marina Procopie Andreea Măcelaru Geo Dobre |
| Premiera | 8 mai 2009 |
| Durata | 88 min. |
| Țara |  România |
| Limba originală | română |
| Prezență online | |
|
Pagina Cinemagia | |
Modifică date / text  | |
Structura filmului este bazată pe ideea de flashback din unghiul subiectiv al lui Carol I. Aflat în ultimele luni de viață[1], bătrânul rege își rememorează domnia începută în 1866, cu momentul ei de vârf, câștigarea independenței României.
Carol I - Un destin pentru România include secvențe din mai multe filme ale lui Sergiu Nicolaescu, printre care Pentru patrie (1977), în care rolul regelui Carol I a fost interpretat tot de Sergiu Nicolaescu, mai tânăr cu 32 de ani,[1] Osînda (1976), Ultima noapte de dragoste (1980), Capcana mercenarilor (1981) și Ciuleandra (1985).
Filmările au avut loc la Castelul Peleș și la Palatul Cotroceni. Secvențele filmate în 2008 alternează cu documente de arhivă.
Vara anului 1914. La 75 de ani, regele Carol I, întemeietorul României moderne, trăiește retras în Castelul Peleș. O are alături pe regina Elisabeta, soție devotată și prietenă de suflet.
Monarhul înfruntă cu sobrietate suferințele fizice ale bătrâneții. Însă acestea nu sunt nimic pe lângă frământările sale morale. Carol I este într-o poziție dificilă: onoarea și rădăcinile de familie îi dictează să intre în război alături de Germania și Austro-Ungaria, dar opinia publică cere ca țara să rămână în neutralitate.
Bătrânul rege își joacă ultima carte în Consiliul de Coroană. El încearcă să îi convingă pe reprezentanții poporului să voteze pentru intrarea în război de partea Puterilor Centrale.[2]
Carol I este personajul dominant, în jurul căruia este construit întregul film. Este un bărbat mândru, dar discret. Carol se simte sfâșiat între datoria față de Germania și cea față de țara lui de adopție.
Dintre membrii familiei regale, regina Elisabeta este singura care îl susține pe Carol. Îi cunoaște toate metehnele și obiceiurile, fiind un martor discret și protectiv al frământărilor regelui.
Este nepotul de frate al lui Carol I și moștenitorul său desemnat prin testament. Influențat de soția sa, principesa Maria, Ferdinand nu îndrăzește să se impună în fața regelui.
Principesa Maria are un dispreț abia reținut pentru rege. Nu-și ascunde sentimentele, pronunțându-se pe față pentru intrarea țării în război alături de Antanta.
Președintele al Consiliului de Miniștri și ministru de război, I.C. Brătianu este exponentul curentului de opinie favorabil neutralității. Este un politician echilibrat și abil.
Naratorul filmului apare ca o prezență fizică în Castelul Peleș. Îl putem vedea și auzi doar noi, nu și eroii filmului.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
