Bătălia de la Ramillies
From Wikipedia, the free encyclopedia
Bătălia de la Ramillies a fost o confruntare armată importantă în timpul Războiului Succesiunii Spaniole. A avut loc la 23 mai 1706, finalizându-se cu un succes răsunător al forțelor aliate ale Republicii Țărilor de Jos, Regatului Angliei și vasalilor lor,[3] deși bătălia a urmat unui șir de campanii neconvingătoare în anul 1705, când încrederea excesivă a aliaților în puterile proprii și atitudinea indecisă a olandezilor după succesul lor din bătălia de la Blenheim au condus la o campanie mai puțin reușită de-a lungul râului Mosela, forțându-l pe Ducele de Marlborough să abandoneze planurile de a cotropi Franța.
Bătălia de la Ramillies | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Parte a Războiului Succesiunii Spaniole | |||||||
![]() Regimentul 1 al Dragonilor Regali englezi, străpungând prin flancul drept, capturează toboșarul Gărzii Electoratului Bavariei. | |||||||
Informații generale | |||||||
| |||||||
Beligeranți | |||||||
Forțele aliate ale:![]() ![]() | ![]() ![]() ![]() | ||||||
Conducători | |||||||
![]() ![]() | ![]() ![]() | ||||||
Efective | |||||||
62.000 de oameni[2] 90 de tunuri 20 de mortiere | 60.000 de oameni 62 de tunuri | ||||||
Pierderi | |||||||
1.066 de morți, 2.597 de răniți | 20.000 de morți sau prizonieri | ||||||
Modifică date / text ![]() |
În ciuda incapacității forțelor aliate de a obține o victorie decisivă, Ludovic al XIV-lea era dispus să accepte pacea, dar în termeni rezonabili pentru Franța. Astfel, a cerut armatei sale să adopte o tactică ofensivă pe toate fronturile, în loc să stea în defensivă.
Anul 1706 a început bine pentru generalii lui Ludovic al XIV-lea, care au repurtat succese timpurii în Italia și Alsacia, unde mareșalul de Villars l-a silit pe margravul de Baden să se retragă peste Rin. Ludovic al XIV-lea îl presa acum pe Mareșalul de Villeroi să îl caute pe Marlborough și să-i oblige pe Aliați la o confruntare în Țările de Jos Spaniole. În consecință, mareșalul francez a pornit spre Leuven (Louvain) în fruntea a 60.000 de oameni, mărșăluind în mod provocator către Zoutleeuw (Léau). Marlborough, de asemenea hotărât să se angajeze într-o confruntare majoră, și-a strâns forțele – circa 62.000 de oameni – lângă Maastricht, înainte de a avansa către râul Mehaigne și câmpia Ramillies unde francezii, în așteptarea bătăliei, își formaseră deja liniile.
Note
Referințe
Legături externe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.