Buiucani

Sectorul Buiucani este situat în partea de nord-vest al municipiului Chișinău, cuprins între str. Calea Ieșilor, str. Valea Morilor și șoseaua Balcani. Numele provine de la fostul sat Buiucani, care pe parcursul anilor s-a integrat în Chișinăul de astăzi.

Buiucani
—  Sector al Chișinăului  —
Drapel Stemă
Buiucani (Moldova) Poziția geografică în Republica Moldova
Coordonate: 47°02′16″N 28°48′48″E ({{PAGENAME}})
Țară	Republica Moldova
Municipiu	Chișinău
Întemeiat ca unitate administrativ-teritorială	1991
Guvernare
- Pretor	Vasile Moroi
- Vicepretor	Victor Poiană
- Vicepretor	Pavel Movila
Populație (2013)[1]
- Sector	112.100 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	01xxxx
Prefix telefonic	+22 (x1)
Plăcuțe de înmatriculare (până în 2015)	C și K
Prezență online
Site oficial GeoNames OpenStreetMap relation
Sectorul Buiucani în Chișinău Sectorul Buiucani în Chișinău
Modifică date / text

Strada Alba-Iulia, Piața "Delfin"

În prezent sectorul Buiucani are o suprafață de 134 km² și o populație de 160 mii locuitori, în componență fiind incluse și 5 unități administrativ-teritoriale autonome: orașele Durlești și Vatra, comunele Trușeni și Ghidighici, precum și satul Condrița.^[2]

Sectorul Buiucani este populat în majoritate absolută de români (moldoveni) având o minoritate vorbitoare de limbă rusă compusă de ruși și ucraineni.

Limba română este vorbită acasă și în majoritatea spațiilor publice. Limba rusă este cunoscută de majoritatea locuitorilor de peste 30 de ani, iar populația mai tânără și adolescenții o înțeleg însă o vorbesc în măsură mai mică.

Amplasat în bună parte în zona centrală a Chișinăului, sectorul Buiucani dispune de numeroase monumente de istorie, este un notoriu centru de cultură și istorie, cu teatre, muzee, instituții de învățământ de toate gradele. În sector se află cele mai importante instituții statale și majoritatea sediilor misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova.

Numărând peste 20000 agenți economici, Sectorul Buiucani constituie un însemnat potențial economic din oraș și din țară. Aici se produc televizoare, tractoare, mobilă pentru uz intern și export, încălțăminte, vin conic, bomboane, cărți, un spectru larg de alte mărfuri de larg consum. Parcurile, zonele de agrement și divertisment, dendrariul, observatorul astronomic, cele câteva librării și biblioteci de referință conferă un anumit specific sectorului.

Galerie de imagini

• 
  Centrul istoric, porțiune din Buiucani
• 
  Bd. Alba Iulia
• 
• 
  Zona industrială „Alfa”
• 
  Str. Liviu Deleanu
• 
  Imagine din anii '80

Simboluri

Stema^[3]

În cîmp de azur, o acvilă heraldică cu zborul coborît, de aur, ciocată   și membrată roșu.

Peste tot, în cîmp de purpură, un sceptru cu măciulie-cap de bour, în pal, broșînd peste o cruce procesională, în bandă, și o făclie aprinsă, în bară, încrucișate în săritoare, totul de aur.

Scutul timbrat de o coroană murală de argint cu patru turnuri.

Drapelul

Drapelul reprezintă o pînză rectangulară (1:2), despicată vertical, purtînd în mijlocul ghindantului alb, într-un scut heraldic de tip triunghiular (1/2 h), stema mică a sectorului Buiucani (în cîmp de purpură, un sceptru cu măciulie-cap de bour, în pal, broșînd peste o cruce procesională, în bandă, și o făclie aprinsă, în bară, încrucișate în săritoare, totul galben) și avînd batantul fasciat, alb și de purpură, în șapte brîie.

Legături externe

• Pagina web a sectorului

Note

1. Anuarul Chișinău. 2013
2. Istoria sectorului Buiucani
3. „DP1475/2020”. www.legis.md. Accesat în 3 august 2021.

Lectură suplimentară

• Buiucani: file din istoria satului și a sectorului Buiucani, municipiul Chișinău, Valeriu Nemerenco, Editura Prut Internațional, 2002