județ în România From Wikipedia, the free encyclopedia
Bistrița-Năsăud (în maghiară Beszterce-Naszód megye, în germană Kreis Bistritz-Nassod) este un județ în Transilvania, România. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (cumulând raioanele Bistrița și Năsăud). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Năsăud (interbelic), respectiv din Comitatul Bistrița-Năsăud (antebelic). Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Bistrița. Județul este împărțit, din punct de vedere administrativ, într-un municipiu (Bistrița), 3 orașe (Năsăud, Beclean, Sângeorz-Băi) și 59 de comune cu 232 de sate. Se învecinează cu județele Cluj, la vest, Maramureș, la nord, Suceava, la est și Mureș la sud.
Bistrița-Năsăud | |||
— Județ — | |||
| |||
Bistrița-Năsăud (România) Poziția geografică în România | |||
Coordonate: 47°08′20″N 24°30′01″E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Regiune | Nord-Vest | ||
SIRUTA | 65 | ||
Atestare | |||
Reședință | Bistrița | ||
Componență | municipii orașe Comune | ||
Guvernare | |||
- președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud[*] | Emil Radu Moldovan (PSD, 2012) | ||
- Prefect | Stelian Nechita Dolha | ||
Suprafață | |||
- Total | 5,355 km² | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 295,988 locuitori | ||
- Densitate | 55,27 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Prefix telefonic | 0263 | ||
Indicativ autovehicule | BN | ||
Locul după populație | 35 | ||
Prezență online | |||
http://www.portalbn.ro/ GeoNames OpenStreetMap relation | |||
Harta României cu județul Bistrița-Năsăud indicat | |||
Modifică date / text |
În 2002, județul avea 311 657 locuitori.
Bistrița-Năsăud - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.
Stema județului Bistrița-Năsăud se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află acvila romană, ținând în ciocul roșu o cruce de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR (Virtus Romana Rediviva); la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp de aur, este reprezentată, în culoare naturală, lupoaica cu Romulus și Remus. În cartierul trei, pe fond roșu, este conturat un scut cu bordură de aur, cu marginile neregulate, al cărui câmp este, de asemenea, roșu; în interiorul acestuia se află capul de bour, în culoare naturală, având între coarne o stea de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând costum popular, ținând în mâna dreaptă o suliță, iar în cea stângă, un scut cu ornament floral.
Acvila, lupoaica capitolină și deviza evocă originea latină a poporului roman. Personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudală între domnii Moldovei și aceste ținuturi.
Bistrița-Năsăud este al nouălea județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna din Județul Suceava. Principalele atracții turistice sunt:
Monumente de arhitectură
Lăcașe de cult
Muzee și expoziții
Peșteri
Lacuri:
Rezervații naturale
Valea și cheile Bistriței, pornesc din munții Călimani, de la altitudinea de 1.562m și se întind pe 65 km. Valea Repedea formează o rezervație vegetală complexă și se întinde pe 7 km, printre formațiunile vulcanice ale munților Călimani.
Parcul dendrologic Arcalia (la 17 km vest de Bistrița, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16ha și adăpostește peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).
Stațiuni
Județul Bistrița-Năsăud este administrat de un consiliu județean format din 30 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Emil Radu Moldovan de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[2]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 14 | |||||||||||||||
Partidul Național Liberal | 10 | |||||||||||||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 4 | |||||||||||||||
Uniunea Democrată Maghiară din România | 2 |
Județul este format din 62 unități administrativ-teritoriale: 1 municipiu, 3 orașe și 58 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Bistrița-Năsăud.
Stemă | Nume | Tip de localitate | Populație | Imagine |
---|---|---|---|---|
Municipii și orașe | ||||
Bistrița | municipiu reședință de județ | 75.076 | ||
Beclean | oraș | 10.628 | ||
Năsăud | oraș | 9.587 | ||
Sângeorz-Băi | oraș | 9.679 | ||
Comune | ||||
Bistrița Bârgăului | comună | 3.815 | ||
Braniștea | comună | 3.047 | ||
Budacu de Jos | comună | 2.772 | ||
Budești | comună | 1.856 | ||
Cetate | comună | 2.330 | ||
Chiochiș | comună | 3.086 | ||
Chiuza | comună | 1.866 | ||
Ciceu-Giurgești | comună | 1.505 | ||
Ciceu-Mihăiești | comună | 1.286 | ||
Coșbuc | comună | 1.524 | ||
Căianu Mic | comună | 3.357 | ||
Dumitra | comună | 4.282 | ||
Dumitrița | comună | 2.730 | ||
Feldru | comună | 7.669 | ||
Galații Bistriței | comună | 2.201 | ||
Ilva Mare | comună | 2.274 | ||
Ilva Mică | comună | 3.264 | ||
Josenii Bârgăului | comună | 4.541 | ||
Lechința | comună | 5.678 | ||
Leșu | comună | 2.510 | ||
Livezile | comună | 4.250 | ||
Lunca Ilvei | comună | 3.086 | ||
Maieru | comună | 7.089 | ||
Matei | comună | 2.563 | ||
Miceștii de Câmpie | comună | 1.086 | ||
Milaș | comună | 1.286 | ||
Monor | comună | 1.390 | ||
Măgura Ilvei | comună | 1.821 | ||
Mărișelu | comună | 2.383 | ||
Negrilești | comună | 2.447 | ||
Nimigea | comună | 5.075 | ||
Nușeni | comună | 3.037 | ||
Parva | comună | 2.371 | ||
Petru Rareș | comună | 3.351 | ||
Poiana Ilvei | comună | 1.407 | ||
Prundu Bârgăului | comună | 5.633 | ||
Rebra | comună | 3.163 | ||
Rebrișoara | comună | 4.269 | ||
Rodna | comună | 5.777 | ||
Romuli | comună | 1.672 | ||
Runcu Salvei | comună | 1.228 | ||
Salva | comună | 2.738 | ||
Silivașu de Câmpie | comună | 1.011 | ||
Spermezeu | comună | 3.123 | ||
Sânmihaiu de Câmpie | comună | 1.459 | ||
Teaca | comună | 5.329 | ||
Telciu | comună | 5.798 | ||
Tiha Bârgăului | comună | 5.722 | ||
Târlișua | comună | 3.113 | ||
Uriu | comună | 3.208 | ||
Urmeniș | comună | 1.949 | ||
Zagra | comună | 3.527 | ||
Șanț | comună | 3.228 | ||
Șieu | comună | 2.827 | ||
Șieu-Măgheruș | comună | 3.756 | ||
Șieu-Odorhei | comună | 2.262 | ||
Șieuț | comună | 2.652 | ||
Șintereag | comună | 3.576 |
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.