Biserica de lemn din Lunca Mureșului

Biserica de lemn din Lunca Mureșului, județul Alba, datează din anul 1723. ^[2]. Are hramul „Pogorârea Sfântului Duh” (inițial "Coborârea Sfântului Spirit"). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-m-A-00247.

Mai multe informații Informații generale, Confesiune ...

Informații generale
Biserica de lemn din Lunca Mureșului
Vedere de ansamblu
Confesiune	Ortodoxă
Hram	Pogorârea Sfântului Duh
Țara	România
Localitate	Lunca Mureșului
comună	Lunca Mureșului
Coordonate	46°25′45″N 23°54′18″E ({{PAGENAME}})
Turle	1
Materiale	lemn
Istoric
Data începerii	1723
Localizare

Monument istoric
Adresa	Str. Cimitirului 67, sat Lunca Mureșului; comuna Lunca Mureșului^[1]
Clasificare
Cod LMI	AB-II-m-A-00247
Modifică date / text

Închide

Istoric și trăsături

Biserica din lemn a fost înălțată în 1723 deasupra văii Mureșului, marcând vechea vatră a așezării. Pereții, cu temelia direct pe pământ, au dibace îmbinări în „coadă de rândunică” și delicata profilatură a consolelor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Clopotnița de peste pronaos, al cărui foișor în console are arcade pe colonete sculptate, și fleșă înaltă, constituie un adaos din 1811 sau 1869. Contemporană cu aceasta este și prispa de vest, cu brațul cioplit în trepte, stâlpi liberi, racordat prin contrafișe, grinzi cu bogată profilatură. Ferestrele sunt și ele ulterioare, originare fiind numai cele de decroș, tăiate în acoladă, ca și deschiderile din peretele dinspre pronaos și naos, cu grilaj din baluștri sculptați. Acoperirea compartimentelor este realizată printr-o boltă semicilindrică peste naos, cu arc transversal pe console, mai îngustă decât lărgimea navei, iar a absidei de aceeași formă, fiind intersectată de un timpan ce se racordează cu conturul pereților printr-o suprafață trapezoidală. Ancadramentul intrării de pe latura de vest (inițial a fost spre sud), este sculptat cu chenare în frânghie, dinte de lup, dreptunghiuri cu crestături, cărora li se alătură un liant floral, ușor incizat. Pisania picturii, în naos deasupra intrării consemnează anul și numele zugravului, iar grafia ei corespunde anului 1810.

Bibliografie

Studii regionale

Cristache-Panait, Ioana (1987). Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, Mărturii de continuitate și creație românească. Alba Iulia: Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei.
Cristache-Panait, Ioana (1993). Arhitectura de lemn din Transilvania, 1. Județele Alba, Mureș și Harghita. București: Editura Museion. ISBN 973-95328-9-6.