Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chișinău

Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena este un lăcaș de cult din Chișinău. A fost pe timpuri biserica satului Visterniceni (actualmente în sectorul Rîșcani), construită în cimitirul localității.^[1]

Mai multe informații Informații generale, Confesiune ...

Informații generale
Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena

Confesiune	Ortodox
Hram	Sfinții Împărați Constantin și Elena
Tip	Biserică ortodoxă
Țara	Republica Moldova
Localitate	Chișinău, Republica Moldova
Adresa	str. Circului, 6
Coordonate	47°02′11″N 28°50′49″E ({{PAGENAME}})
Date despre construcție
Arhitect	Alexandr Bernardazzi (reconstruire)
Ctitor	Constantin Râșcanu
Istoric
Data finalizării	1777
Localizare
Modifică date / text

Închide

Biserica poartă hramul actual din 1834, după cererea lui Iorgu Râșcanu de a schimba hramul Învierea Domnului în cel actual de Sfinții Împărați Constantin și Elena, schimbare efectuată în memoria ctitorului și tatălui său, Constantin Râșcanu, mare spătar și staroste de negustori din Iași, care în 1777 construise pe acest loc biserica anterioară.

Schimbarea hramului este un indice al rezidirii bisericii. Așa cum este biserica actuală, ea este compusă dintr-un naos circular, cu absida altarului semicirculară, amplă, și un pronaos pătrat, deasupra căruia a fost înălțată camera clopotelor cu deschideri în arc, acoperită piramidal, în patru muchii. Aspectul exterior al bisericii este obișnuit pentru mediul rural din secolele XVII-XVIII, individualitatea sa constând în modalitatea lărgirii naosului, care privită din exterior lasă doar impresia unei biserici de tip triconc. În interior este evidentă prezența unei rotonde acoperite cu o singură calotă sferică, modificări structurale intervenite sub influența stilului neoclasic.

Decorația plastică exterioară a clădirii sunt din arsenalul neoclasicismului, rezumându-se la prezența unei cornișe cu muluri la ancadramentele dreptunghiulare ale ferestrelor și ușilor. Intrarea în biserică are loc dinspre sud, printr-un pridvor de proveniență târzie. Acoperișul actual datează din anii '90, cu turlele încununate de cupole sub forma bulbului de ceapă, realizate sub influența arhitecturii ecleziastice ruse.

Satul Visterniceni se află în raionul Nisporeni, o regiune situată în partea central-vestică a Republicii Moldova, aproape de granița cu România. Distanța față de capitala țării, Chișinău, este de aproximativ 80 km.

Regiunea Nisporeni este caracterizată de un relief deluros, specific zonei codrilor. Dealurile, pădurile și văile din apropierea satului oferă un cadru natural deosebit de frumos. Satul Visterniceni este așezat într-o vale înconjurată de dealuri acoperite cu păduri și livezi, iar în fața ochilor se crează un peisaj liniștit și atrăgător, iubit de turiștii care vizitează meleagurile țării.

Climatul este temperat-continental, cu veri călduroase și ierni blânde, caracteristice țărilor de pe teritoriului peninsulei balcanice și, de asemenea, tuturor regiunilor din zona temperat-continentală. Această climă favorizează dezvoltarea agriculturii, predominantă în regiune, viticultura, știută că o parte esențială din cultura poporului român (din Republica Moldova), activitățile rurale (de exemplu meșteșugăritul sau creșterea animalelor domestice), dar și alte tradiții, obiceiuri și activități specifice poporului Republicii Moldova care sprijină viața spirituală a comunității. Amplasarea bisericii în mijlocul unei regiuni naturale atât de bogate îi conferă un farmec aparte. Dealurile și liniștea din jur creează o atmosferă propice pentru reculegere și rugăciune.

O tradiție importantă a acestei biserici este, desigur, hramul bisericii. Ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena, sărbătorită pe 21 mai, este un eveniment deosebit de important pentru biserica locală și pentru toată lumea creștină ortodoxă. Comunitatea religioasă participă la slujbe speciale, procesiuni și alte manifestări religioase. De asemenea, tradiții nu mai puțin importante ar fi, de exemplu, participarea enoriașilor la rugăciuni speciale pentru sănătate, îmbunătățirea vieții spirituale și binecuvântarea familiilor lor. Aceste rugăciuni pot fi oferite în biserică, dar și acasă, ca parte a tradițiilor bisericii locale. Altă tradiție ar fi că în bisericile ortodoxe, sărbătorile mari, precum cea a Sfinților Constantin și Elena, sunt însoțite de liturghii speciale. Credincioșii se adună pentru a se ruga împreună și a celebra sfințenia și influența acestor sfinți asupra bisericii și a comunității.

Privire din spatele bisericii.
Placă la intrarea în lăcaș.
Monument în memoria lui Constantin Râșcanu, care în 1777 construise pe acest loc biserica anterioară.
Rămășițele vechiului cimitir al satului Visterniceni, lângă biserică
Monumente în cimitir