Biserica „Sfânta Treime” - Dârste din Brașov

Biserica „Sfânta Treime” - Dârste din Brașov este o biserică ortodoxă din municipiul Brașov. Biserica este parte a unui ansamblu de monumente istorice aflat în cartierul Dârste din Brașov, sub numele de Ansamblul bisericii „Sf. Treime” - Dârste (cod LMI BV-II-a-A-11339).^[1]

Mai multe informații Informații generale, Confesiune ...

Informații generale
Biserica „Sfânta Treime” - Dârste

Confesiune	Ortodoxism
Tip	biserică
Țara	România
Localitate	Brașov, Brașov
Coordonate	45°37′00″N 25°39′12″E ({{PAGENAME}})
Date despre construcție
Stil arhitectonic	baroc
Istoric
Localizare

Monument istoric
Poziționare
Adresa	Calea București 255
Edificare
Data finalizării	1783
Clasificare
Cod LMI	BV-II-a-A-11339
Cod RAN	40205.216
Modifică date / text

Închide

Ansamblul este format din două monumente:

Biserica „Sf. Treime” - Dârste (cod LMI BV-II-m-A-11339.01)
Zid de incintă (cod LMI BV-II-m-A-11339.02)^[1]

În urma decretului de toleranță al împăratului Iosif al II-lea din iulie 1781, românii din Dârste, profitând și de vizita împăratului la Brașov în anul 1783, au înaintat o petiție prin care cereau dreptul de a-și construi o biserică. Până atunci ei participau la slujbele ținute la bisericile din Săcele (Baciu, Turcheș) sau din Brașov.^[2]

Aprobarea pentru construirea bisericii a fost acordată și primul ctitor a cumpărat un teren de 10.000 mp. Din registrul inventar al bisericii, început în anul 1881, reiese că biserica a fost construită în anul 1783 și a fost sfințită de episcopul Gherasim Adamovici, cu hramul Sfânta Treime, la data de 26 iunie 1797.^[3]

În anul 1833 biserica a fost renovată cu sprijinul financiar al unor negustori locali, tot atunci fiind ridicat și turnul bisericii, în care au fost instalate ulterior două clopote mari. În aceeași perioadă a fost amenajat și cimitirul, care împrejmuia biserica până la șosea. În anul 1890 un negustor din Baciu-Săcele a donat bisericii casa și grădina sa din Dârste, pentru a fi folosită drept casă parohială.^[4]

Ulterior biserica s-a parchetat cu lemn de stejar (în anul 1921), iar în 1926 s-au confecționat toate stranele din biserică și s-a construit podișorul de deasupra pronaosului. Biserica a mai suferit o renovare între anii 1970-1972, iar la 28 august 1983, cu ocazia aniversarii a 200 de ani de la construirea bisericii, aceasta a fost resfințită de episcopul vicar de la Sibiu Lucian Florea.^[4]

Stilul arhitectural seamănă cu cel al altor biserici ortodoxe din Țara Bârsei construite în aceeiași perioadă. Ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea în stil baroc, biserica și-a păstrat forma inițială până astăzi. Ca formă, înălțime și decor exterior, ea amintește de alte patru biserici istorice din Săcele (Baciu, Turcheș, Cernatu, Satulung).^[2]

Biserica, construită din cărămidă și beton armat, acoperită cu țiglă, având un turn cu bază pătrată, acoperit inițial cu tablă și ulterior cu țigle, are dimensiunile de 27 m lungime și 8 m lățime, iar în interior are 60 de strane.^[4]

În anul 1784 pictorul Radu Dobra a pictat mai multe icoane care s-au păstrat până azi. Întreaga biserica a fost pictată de „zugravul” Ioan Barbuc din Turcheș în anul 1833. Cea mai veche frescă (singura care a supraviețuit) se află în altar și îl reprezintă pe Isus culcat în mormânt.^[2]

În anul 1929 profesorul brașovean Kalbor a realizat pictura exterioară de pe turnul bisericii, cu o frescă pe fațada turnului reprezentând hramul bisericii (Sfânta Treime). Pe părțile laterale a pictat fresce reprezentând pe Sfântul Gheorghe și pe Sfântul Dumitru.^[4]

Pictura interioară a fost restaurată între anii 1970-1972 de pictorul bisericesc Dumitru Bâscu și din nou restaurată în 1994, de pictorii restauratori Ioana și Marcel Munteanu. În anul 1996 pictorul bucureștean Dumitru Paul a refăcut pictura exterioară a bisericii.^[2]