Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca

Bastionul Croitorilor (în maghiară Bethlen bástyája, alternativ Szabók bástyája, în trad. „Bastionul Bethlen” sau „Bastionul Croitorilor”) este unul din puținele turnuri de fortificație care au făcut parte din Vechea Cetate a Clujului și care s-a păstrat intact până în zilele noastre. A fost finanțat de breasla croitorilor din Cluj. Fiecare bastion (turn) al zidului medieval de apărare a fost finanțat de altă breaslă (croitori, cizmari, curelari, funari, olari, rotari, săpunari, tâmplari, zidari, etc).

Bastionul Croitorilor din Cluj
Vedere de pe strada Baba Novac
Poziționare
Coordonate	46°46′05″N 23°35′50″E ({{PAGENAME}})
Localitate	Cluj-Napoca
Județ	Cluj
Țara	România
Adresa	Str. Baba Novac 35, municipiul Cluj-Napoca[1]
Edificare
Data începerii construcției	secolul XV
Data finalizării	secolul XV
Clasificare
Cod LMI	CJ-II-m-A-07271
Modifică date / text

Istoria bastionului

Bastionul reprezintă colțul de sud-est al cetății medievale ridicate începând cu secolul al XV-lea (este amintit deja în anul 1475). Între anii 1627-1629, în perioada principelui Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit după planurile arhitectului italian Giacomo Resti,^[2] după ce „praful de pușcă depozitat în turn a explodat în urma unei lovituri de trăsnet”,^[2] ajungând la forma actuală. Este construit din piatră dăltuită, zidurile masive păstrând încă lăcașurile de tragere. Spre nord se mai păstrează încă o bucată din zidul de piatră cu creneluri și drumul de strajă pe zid.

A fost denumit după breasla croitorilor din Cluj, care l-a întreținut și a avut obligația pazei orașului în acel punct, fiind singurul bastion din Vechea Cetate a Clujului care s-a păstrat integral.

După Bătălia de la Mirăslău Baba Novac și preotul Saski au fost prinși, judecați și executați în cetatea Clujului pentru trădare. În apropierea bastionului a fost expus, în 1601, trupul tras în țeapă al lui Baba Novac, general al lui Mihai Viteazul. În amintirea lui Baba Novac a fost ridicată în 1975 Statuia lui Baba Novac, operă a sculptorului Virgil Fulicea.

Bastionul astăzi

Bastionul a fost restaurat în anul 1924 și transformat în muzeu de către Comisiunea Monumentelor Istorice. O altă restaurare a avut loc în 1959. În perioada 2007-2009, după două decenii de paragină, bastionul a fost din nou restaurat, iar în prezent găzduiește Centrul de cultură urbană, care cuprinde o sală de conferințe și spații expoziționale.