Balthasar Neumann

Johann Balthasar Neumann (n. 27 ianuarie 1687, Eger, Boemia – d. 19 august 1753, Würzburg, Franconia) a fost unul din importanții maeștri ai barocului și rococoului din Germania de sud.

Balthasar Neumann
Retrato de Balthasar Neumann (1727), obra de Marcus Friedrich Kleinert
Date personale
Născut	27 ianuarie 1687[1][2] Cheb, Țările Coroanei Boeme, Sfântul Imperiu Roman[3][4][5]
Decedat	19 august 1753 (66 de ani)[6][7][8][9][10] Würzburg, Germania[11]
Ocupație	arhitect inginer profesor antreprenor general pictor
Limbi vorbite	limba germană
Activitate
Clădiri semnificative	Schloss Veitshöchheim[*][[Schloss Veitshöchheim (cultural heritage monument D-6-79-202-2 (0) in Veitshöchheim, Bavaria)|​]] Käppele[*][[Käppele (cultural heritage monument D-6-63-000-232 (0) in Würzburg, Bavaria)|​]] Sankt-Salvator-Basilika[*][[Sankt-Salvator-Basilika (church in Prüm, Germany)|​]]
Modifică date / text

Etape din viață

• 1714: este angajat la o turnătorie de Würzburg, unde se califică ca turnător de ghiulele de război.
• 1717: participant la luptele de cucerire a Belgradului ca inginer de teren.
• 1719: angajat ca director de construcții la contele de Schönborn în Würzburg. Colaborări cu cei mai renumiți arhitecți ai vremii (Johann Lukas von Hildebrandt ș.a.).
• 1731: șef de catedră la Universitatea din Würzburg.

Creațiile sale principale

Basilica de pelerinaj Vierzehnheiligen din Bad Staffelstein

• Abația mănăstirii din Schöntal (până în 1736)
• Rezidența din Würzburg în stil baroc italian-francez (1720 - 1744) după modelul palatului Versailles
• Capela familiei Schönborn din Domul din Würzburg (1723 - 1724)
• Hala de la Bad Bocklet (1725)
• Biserica St. Andreas din Retzstadt (1726)
• Turnul Maschikuli din fortificația Marienberg din Würzburg (1728)
• Biserica circulară de la mănăstirea Holzkirchen (Unterfranken) (1728 - 1730)
• Biserica Ordinului German din Bad Mergentheim (1730 - 1735)
• Basilica de pelerinaj a mănăstirii din Gößweinstein (1730 - 1739)
• Casa Scărilor din Castelul Bruchsal (din 1731)
• Biserica St.Nikolaus din Arnstein (1731 - 1734)
• Castelul din Werneck (1733 - 1746)
• Castelele Augustusburg și Falkenlust din Brühl (Rheinland)
• Biserica St.Laurentius din Dirmstein (1742 - 1746)
• Basilica de pelerinaj Vierzehnheiligen^[12] din Bad Staffelstein (1743 - 1772)
• Basilica abației din Münsterschwarzach (1727 - 1743)
• Basilica abației din Neresheim (1748)

Varia

Balthasar Neumann pe bancnota de 50 DM

Ca semn de recunoștință pentru meritele sale excepționale în artă, chipul său a fost imprimat pe fosta bancnotă germană de 50 DM.

Legături externe

• de O. Weigmann.: Neumann, Balthasar, articol din: Allgemeine Deutsche Biographie (ADB). Volumul 52, Leipzig, 1906, p. 668–679.

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Balthasar Neumann

Referințe

1. https://rkd.nl/explore/artists/59221, accesat în 22 august 2017 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
2. Balthasar Neumann, Structurae, accesat în 9 octombrie 2017
3. The Fine Art Archive, accesat în 1 aprilie 2021
4. The Fine Art Archive, accesat în 1 aprilie 2021
5. „Balthasar Neumann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 10 decembrie 2014
6. Balthasar Neumann, Encyclopædia Britannica Online, accesat în 9 octombrie 2017
7. RKDartists, accesat în 26 august 2017
8. Johann Balthasar Neumann, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]]
9. Balthasar Neumann, Neumann, Balthasar[*][[Neumann, Balthasar (encyclopedia article)|​]]
10. Johan Balthasar Neumann, Gran Enciclopèdia Catalana
11. „Balthasar Neumann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 30 decembrie 2014
12. “Vierzehnheiligen” = Paisprezece ajutători