film românesc regizat de Mircea Mureșan From Wikipedia, the free encyclopedia
Baltagul este un film românesc din 1969 regizat de Mircea Mureșan. În rolurile principale joacă actorii Margarita Lozano, Folco Lulli și Sidonia Manolache. Scenariul se bazează pe romanul omonim al lui Mihail Sadoveanu.
| Baltagul | |
 Afișul filmului | |
| Titlu original | Baltagul |
|---|---|
| Regizor | Mircea Mureșan |
| Scenarist | Mircea Mureșan După un roman omonim de: Mihail Sadoveanu |
| Bazat pe | Baltagul  |
| Producător | Dumitru Carabăț (redactor) Adrian Caracaș (director de producție) |
| Studio | Casa de Filme București IDI Cinematografica Roma |
| Distribuitor | Româniafilm |
| Director de imagine | Nicu Stan |
| Operator(i) | Dumitru Constantin-Foni |
| Montaj | Adina Codrescu |
| Sunet | Nicolae Ciolca |
| Muzica | Maurice Le Roux |
| Scenografie | arh. Marcel Bogos |
| Costume | Lidia Luludis |
| Distribuție | Margarita Lozano Folco Lulli Sidonia Manolache |
| Premiera | septembrie 1969 |
| Premiera în România | 27 octombrie 1969 |
| Durata | 103 min. |
| Țara | .svg){kind=small} R.S. România |
| Limba originală | română |
| Disponibil în română | original |
| Prezență online | |
|
Pagina Cinemagia | |
Modifică date / text  | |
Prima intenție de ecranizare a romanului Baltagul i-a aparținut regizorului Liviu Ciulei. Scenaristul italian Sergio Amidei i-ar fi propus cineastului român să-i ofere rolul principal actriței italiene Anna Magnani.[1]:p. 184 Scenariul lui Amidei se îndepărta însă de epica sadoveniană.[2]:p. 108 Ecranizarea romanului a fost proiectată apoi de Victor Iliu (1964), Liviu Ciulei (1966) și Lucian Pintilie (1968), fiind încredințată în cele din urmă lui Mircea Mureșan.[2]:p. 116[3]
Filmul a fost realizat ca o coproducție româno–italiană[2]:p. 17, fiind filmat în perioada 28 februarie - 19 iunie 1969 la Sucevița, Roșu, Rarău și Buftea. Personajele Vitoria Lipan și Calistrat Bogza au fost interpretate de actorii străini Margarita Lozano și Folco Lulli (dublați în film de Eugenia Bosânceanu și Nucu Păunescu). Printre actorii români care au figurat în distribuție se află: Ilarion Ciobanu (Nechifor Lipan), Florin Scărlătescu (subprefectul), Sandu Sticlaru (părintele Dănilă), Paul Misai (Gheorghiță), Sidonia Manolache (Minodora) și Nunuța Hodoș (baba Maranda).[1]:p. 200 Filmul a fost prezentat în septembrie 1969 la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, având premiera absolută la 15 octombrie 1969, la Film Forum de la Brno,[2]:p. 17 și cea românească la 27 octombrie 1969, la București.[2]:p. 122
Filmul a fost vizionat de 5.064.352 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.[4]
Criticii de film au evidențiat calitățile filmului (acuratețea imaginii și, parțial, interpretarea), precizând însă că Baltagul are „unele carențe de fond, de dramaturgie cinematografică și de înțelegere a structurii filozofice a romanului, mai exact a subtilităților lui filozofice și tipologice”, după cum scria Ștefan Oprea în volumul Diorame cinematografice (1983).[1]:p. 199 Criticul Tudor Caranfil confirma opinia referitoare la lipsurile de structură dramaturgică și de relief psihologic ale filmului, afirmând că ecranizarea lui Mircea Mureșan este „lipsită de afinitate sadoveniană”, fiind dominată parțial de „un delir vizual, într-un decupaj dezlânat de ambiție calofilă în care palpitul febril al camerei e neglijent montat”, în timp ce distribuția este strict decorativă.[3] În opinia criticilor, cineastul insistă pe aspectele folclorice și pe valorificarea pitorescului plaiurilor moldave, îndepărtându-se de viziunea mitologică a operei sadoveniene.[1]:p. 199
Interpretarea Margaritei Lozano a fost, în general, apreciată de majoritatea criticilor, care au evidențiat înțelegerea personajului și trăirea sinceră a unui rol dificil, de o mare profunzime[2]:p. 119, conferindu-i Vitoriei „tragismul și demnitatea eroinelor antice, sensibilitatea și inteligența nativă a țărancei noastre”.[2]:p. 121
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
