Babuin

Babuinii sau pavianii^[5] sunt primate care fac parte din genul Papio, unul dintre cele 23 de genuri de maimuțe din Lumea Veche, din familia Cercopithecidae. Există șase specii de babuini: babuinul Chacma, babuinul de Guineea, babuinul galben, babuinul Kinda, babuinul măsliniu și pavianul cu mantie. Fiecare specie este originară dintr-una dintre cele șase zone ale Africii, iar pavianul cu mantie este originar și dintr-o parte a Peninsulei Arabice. Babuinii se numără printre cele mai mari primate din afara suprafamiliei Hominoidea, și există de cel puțin două milioane de ani.

Babuin
Papio anubis
Clasificare științifică
Supradomeniu	Biota
Domeniu	Eukaryota
Supraregn	Holozoa
Regn	Animalia
Subregn	Eumetazoa
Phylum	Chordata
Subîncrengătură	Vertebrata
Infraîncrengătură	Gnathostomata
Supraclasă	Sarcopterygii
Clasă	Mammalia
Subclasă	Tetrapodomorpha
Infraclasă	Elpistostegalia
Supraordin	Euarchontoglires
Ordin	Primates
Magnordin	Boreoeutheria
Subordin	Haplorhini
Infraordin	Simiiformes
Parvordin	Catarrhini
Suprafamilie	Cercopithecoidea
Familie	Cercopithecidae
Subfamilie	Cercopithecinae
Gen
Papio[1][2][3][4]
Erxleben, 1777
Tip taxonomic
Cynocephalus papio Desmarest, 1820
Modifică date / text

Babuinii variază în dimensiune și greutate în funcție de specie. Cel mai mic, babuinul Kinda, are o lungime de 50 cm și cântărește doar 14 kg, în timp ce cel mai mare, babuinul Chacma, are o lungime de până la 120 cm și cântărește 40 kg. Toți babuinii prezintă boturi lungi, asemănătoare cu cele ale câinilor, maxilare puternice, cu canini ascuțiți, ochi apropiați, blană groasă, cozi scurte și pernițe de piele fără nervi și fără păr pe fesele proeminente, care asigură confortul la șezut. Babuinii prezintă dimorfism sexual în ceea ce privește dimensiunea, culoarea și/sau dezvoltarea caninilor.

Taxonomie

Sunt recunoscute șase specii de Papio,^[6] deși există unele dezacorduri cu privire la faptul dacă acestea sunt într-adevăr specii depline sau subspecii.^[7]

Nume comun	Nume științific	Imagine	Harta arealului de răspândire
Babuin Chacma	Papio ursinus
Babuin de Guineea	Papio papio
Babuin galben	Papio cynocephalus		[a]
Babuin Kinda	Papio kindae
Babuin măsliniu	Papio anubis
Pavian cu mantie	Papio hamadryas

Descriere

Habitat și dietă

Babuinii sunt animale terestre, și se găsesc în savana deschisă, pădurile deschise și dealurile din Africa. Sunt omnivori, se hrănesc în mod oportunist și mănâncă practic orice, inclusiv iarbă, rădăcini, semințe, frunze, scoarță, fructe, ciuperci, insecte, păianjeni, viermi, pești, crustacee, rozătoare, păsări, maimuțe vervet și antilope mici.^[8] Sunt căutători constanți de hrană, activi la ore neregulate, atât ziua, cât și noaptea. Adesea jefuiesc locuințele oamenilor, iar în Africa de Sud pătrund în case și mașini în căutare de hrană. Babuinii jefuiesc și fermele, mâncând culturile și prădând oile, caprele și păsările.

Prădători

În afară de oameni,^[8] principalii prădători ai babuinilor sunt leoparzii, leii și hienele.^[9] Cu toate acestea, babuinii sunt considerați o pradă dificilă pentru leopard, care reprezintă o amenințare mai ales pentru puii de babuin. Masculii mari îi confruntă adesea clipind din pleoape, arătându-și dinții prin căscat, făcând gesturi și urmărind intrusul/prădătorul. Deși nu sunt o specie de pradă, babuinii au fost uciși de șarpele mamba negru. Acest lucru se întâmplă de obicei când un babuin provoacă accidental șarpele.^[10]

Structura socială

Haremuri de paviani cu mantie

Substantivul colectiv pentru babuini este „trupă”.^[11] Majoritatea babuinilor trăiesc în trupe ierarhice. Dimensiunea grupurilor este de obicei de aproximativ 50 de animale, dar poate varia între 5 și 250, în funcție de specie, locație și perioada anului. Structura din cadrul trupei variază considerabil între pavianii cu mantie și restul speciilor, denumite uneori colectiv babuini de savană. Pavianii cu mantie apar adesea în grupuri foarte mari, compuse din mai multe haremuri mai mici (un mascul cu aproximativ patru femele), în care sunt recrutate femele din alte locații, cât timp acestea sunt încă prea tinere pentru a se reproduce. Alte specii de babuini au o structură mai promiscuă, cu o ierarhie strictă de dominanță bazată pe linia maternă.

Grupul de paviani cu mantie include de obicei un mascul mai tânăr, dar acesta nu va încerca să se împerecheze cu femelele decât dacă masculul mai în vârstă este îndepărtat. În haremurile pavianilor cu mantie, masculii își păzesc gelos femelele, până la punctul de a le apuca și mușca atunci când se îndepărtează prea mult. În ciuda acestui fapt, unii masculi vor ataca haremurile pentru a captura femele. Astfel de situații provoacă adesea lupte agresive între masculi. Aceste lupte agresive sunt de obicei însoțite de amenințări vizuale (clipiri rapide ale pleoapelor), și de căscături pentru a arăta dinții. Unii masculi reușesc să ia o femelă din haremul altuia, ceea ce se numește „preluare”. La mai multe specii, puii de babuini sunt luați de masculi ca ostatici sau folosiți ca scuturi în timpul luptelor.

Notă explicativă

1. Arealul babuinului Kinda este marcat cu verde, iar cel al babuinului galben cu roșu.