Azuga

Azuga (în trecut, Între Prahove) este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România. Se situează în Valea Prahovei, la confluența cu râul Azuga, la poalele Munților Bucegi și Munților Baiului, în vecinătatea culmilor Sorica și Cazacu. Este o stațiune climaterică și turistică importantă, fiind renumită îndeosebi ca stațiune turistică pentru sporturile de iarnă.

Azuga
—  oraș  —
Stemă
Azuga Azuga (România) Localizarea orașului pe harta României
Azuga Azuga (Județul Prahova) Localizarea orașului pe harta județului Prahova
Coordonate: 45°26′42″N 25°33′19″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Prahova
SIRUTA	130954
Atestare documentară	1830
Reședință	Azuga[*]​
Componență	Azuga[*]​
Guvernare
- primar al orașului Azuga[*]​	Ciprian-George Barbu[*]​[1] (PNL, 2016)
Suprafață
- Total	83 km²
Altitudine	930 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	3.901 locuitori
- Densitate	53 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	105100
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea în cadrul județului Localizarea în cadrul județului
Modifică date / text

Așezare

Orașul se află în nordul extrem al județului, în Munții Baiului, la limita cu județul Brașov, pe cursul superior al râului Prahova, acolo unde primește apele afluentului Azuga. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov.^[2] Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de stația Azuga.

Demografie

Componența etnică a orașului Azuga

     Români (90,13%)

     Alte etnii (0,85%)

     Necunoscută (9,02%)

Componența confesională a orașului Azuga

     Ortodocși (86,31%)

     Romano-catolici (1,72%)

     Alte religii (1,87%)

     Necunoscută (10,1%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Azuga se ridică la 3.901 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.440 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,13%), iar pentru 9,02% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,31%), cu o minoritate de romano-catolici (1,72%), iar pentru 10,1% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5] Azuga - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Orașul Azuga este administrat de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ciprian-George Barbu[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	6
	Partidul Social Democrat	5
	Alianța pentru Unirea Românilor	1
	Reînnoim Proiectul European al României	1

Primarul ales la scrutinul din 9 iunie 2024 este Adrian Gheorghe Purcaru, care își va începe cel de-al patrulea mandat în luna octombrie 2024. Primele trei mandate au fost între anii 2000-2012, în timpul primului mandat fiind cel mai tânăr primar din țară. Componența noului Consiliu Local va fi următoarea:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	6
	Partidul Social Democrat	5
	Alianța pentru Unirea Românilor	1
	Reînnoim Proiectul European al României	1

Istorie

Un vechi document din anul 1815 menționează hanul Căciula Mare, numit și Hanul Între Prahove, descris de istoricii români V. A. Urechia, în lucrarea sa Drumul Brașovului și de Nicolae Iorga, în lucrarea Scrisori de negustori. Datorită vieții pastorale intense, această așezare s-a extins ulterior. Potrivit unor afirmații, hanul s-a construit intre anii 1720-1725, fiind ars în mai multe rânduri de turci. Acest han se află în locul unde este astăzi Biserica Ortodoxă. Hanul Căciula Mare a fost prima cladire construită în aceasta zonă, iar abia în primii ani ai secolului al XVIII-lea au apărut primele locuințe omenești.

Primii locuitori din zona Valea Prahovei au fost păstorii de vite, iar primul locuitor care s-a stabilit în actualul oraș Azuga a fost ciobanul Gheorghe Zangor, care avea în jur de 500 de oi, acesta construindu-și prima casă în jurul anului 1800. În anul 1884 localitățile Predeal, Azuga, Bușteni și Poiana Țapului au format împreună o comună, sub numele de Predeal, iar în anul 1889 reședința Primăriei s-a mutat de la Predeal la Azuga, într-o clădire pusă la dispoziție de regele Carol I.

De-a lungul timpului s-au construit numeroase fabrici în Azuga, prima fiind Fabrica de Sticlă, construită de Aslan în anul 1830, însa aceasta a fost închisă după doar câteva luni; banul Filipescu, proprietarul moșiei, a încercat să o mai închirieze unui bucureștean, dar acesta a dispărut înainte de reluarea producției. În anul 1879 s-a construit o nouă fabrică de sticlă, proprietatea lui S. Grunfeld, fabrica având în jur de 250 de angajați, majoritatea din Boemia. Apoi au urmat fabrica de cașcaval (1882), fabrica de var hidraulic (1885), fabrica de ciment (1885), fabrica de postav (1887), fabrica de salam (1877),^[7] fabrica de cherestea (1888), fabrica de șampanie (1892) și fabrica de șamotă (1908). Însă cea mai importantă fabrică construită în Azuga a fost fabrica de Bere, ridicată în perioada 1898-1900 de către specialistul de origine germană Grundt.

În secolul al XIX-lea, locul cuprins între apele Azuga și Prahova a fost un renumit loc de popas, pe drumul care traversa munții. Pe locul unuia dintre aceste hanuri, între anii 1902-1903, a fost construită actuala biserică, închinată Sfintei Treimi. Pe lângă darurile oferite de credincioși, un ajutor semnificativ a fost oferit de Casa Regală. Biserica este împodobită cu o serie de vitralii deosebite, lucrate de un meșter german, în anul 1902, la cererea regelui Carol I și a reginei Elisabeta, ctitorii bisericii. 

Monumente istorice

În orașul Azuga se află cimitirul eroilor din Primul Război Mondial (amenajat în 1920), monument istoric memorial sau funerar de interes național.

În rest, alte zece obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: clădirea birourilor ADP (sfârșitul secolului al XIX-lea), casa cu parter comercial Ion Vasilescu (circa 1910), casa cu parter comercial Ion Taraș, casele Lucian Marcu, Petre Tibeică, Ion Seu și Nicolae Irimia, casa parohială (începutul secolului al XX-lea), o altă casă din 1890 din strada Independenței, și cășeria lui Ghimbășanu (1878).

Turism

Pârtiile amenajate din Azuga sunt:^{[necesită citare]}

1. Sorica: lungime 2100 m, dificultate medie, diferența de nivel de 561 m, instalație de iluminat nocturn și tunuri de zăpadă
2. Cazacu: lungime 1920 m, dificultate medie, diferența de nivel 530 m
3. Cazacu variantă: lungime 400 m, dificultate medie, dispune de zăpadă artificială
4. Cazacu bretea: lungime 715 m, diferența de nivel 163 m
5. Sorica Sud - lungime 770 m, ușoară
6. La Stână - lungime 910 m, ușoară

Alte pârtii de schi fond, precum și un traseu de snowboard, situate în vecinătatea pârtiei Cazacu, însumează 10 km.

Azuga dispune de o telegondolă inaugurată la sfârșitul anului 2007, care oferă acces din punctul superior către toate pârtiile din stațiune. Există de asemenea și instalații de teleschi, miniteleschi și babyschi.

Personalități născute aici

• Horia Igiroșanu (1896 - 1960), regizor, scenarist;
• Ion Zangor (1938 - 1973), bober;
• Gheorghe Voicu (n. 1950), biatlonist;
• Stelian Morcov (n. 1951), luptator;
• Simona Păucă (n. 1969), gimnastă;
• Alexandru Vagner (1989 - 2022), fotbalist;
• Alexandru Stefan Stefanescu (n. 1999), schior;
• Gabriel Cojocaru (n. 2003), fondist;

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
2. Google Maps – Azuga (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 19 martie 2015.
3. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
4. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
6. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
7. Lahovari, George Ioan (1898). „Azuga, cătun” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 144.

Bibliografie

• Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, ediția a III-a, Ed. Enciclopedică, București, 2002. ISBN 973-45-0396-0.
• http://www.primariaazuga.ro/module.php?module=newsannounce&catid=98&item=579 Primaria Azuga

Legături externe

• http://bisericaazuga.webnode.ro/

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Azuga

• Vin spumant pentru regi, 5 iulie 2006, Cristina Andreea Catana, Jurnalul Național