Axis axis

Axis axis; Fosilă: Pleistocen mijlociu – Prezent
	Mascul
	Femelă
Stare de conservare
	; Risc scăzut (LC) (IUCN 3.1)
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Clasă:	Mammalia
Subclasă:	Eutheria
Ordin:	Artiodactyla
Familie:	Cervidae
Gen:	Axis
Specie:	A. axis
Nume binomial
	Axis axis; (Erxleben, 1777)
	Arealul Axis axis (2011)
Sinonime
	Listă Axis major Hodgson, 1842; A. minor Hodgson, 1842; Cervus axis ceylonensis (J. B. Fischer, 1829); C. a. indicus (J. B. Fischer, 1829); C. a. maculatus (Kerr, 1792); C. a. zeylanicus (Lydekker, 1905); C. nudipalpebra (Ogilby, 1831); Rusa axis zeylanicus (Lydekker, 1905)
	Modifică text

Axis axis, cunoscut și sub numele de cerbul axis, este o specie de cerb originară din subcontinentul indian. A fost descrisă pentru prima dată și i s-a dat un nume binomial de către naturalistul german Johann Christian Polycarp Erxleben în 1777. Un cerb de talie medie, masculii ating 90 cm, iar femelele 70 cm la greabăn. În timp ce masculii cântăresc 70-90 kg, femelele cântăresc aproximativ 40-60 kg. Este dimorf sexual; masculii sunt mai mari decât femelele, iar coarnele sunt prezente doar la masculi. Părțile superioare sunt aurii până la rugiuniu, complet acoperite cu pete albe. Abdomenul, crupa, gâtul, interiorul picioarelor, urechile și coada sunt toate albe. Coarnele, cu trei vârfuri, sunt lungi de aproape 1 metru.

Informații pe scurt Stare de conservare, Clasificare științifică ...

Închide

Taxonomie și filogenie

Cerbul axis a fost descris pentru prima dată de Johann Christian Polycarp Erxleben în 1777 ca Cervus axis.^[5] În 1827, Charles Hamilton Smith a plasat cerbul în propriul său subgen Axis sub genul Cervus.^[6]^[4] Axis a fost ridicat la statutul generic de Colin P. Groves și Peter Grubb în 1987.^[7] Genul Hyelaphus a fost considerat un subgen al Axis.^[3] Cu toate acestea, o analiză morfologică a arătat diferențe semnificative între Axis și Hyelaphus.^[8] Un studiu filogenetic efectuat mai târziu în același an a arătat că Hyelaphus este mai apropiat de genul Rusa decât Axis. În arborele filogenetic, Axis s-a dovedit a fi parafiletic și îndepărtat de Hyelaphus; s-a constatat că cerbul axis formează o cladă cu cerb de mlaștină (Rucervus duvaucelii) și cerbul lui Schomburgk (Rucervus schomburgki). Se estimează că cerbul axis a deviat genetic din linia Rucervus în Pliocenul timpuriu, în urmă cu aproximativ 5 milioane de ani. Următoarea cladogramă se bazează pe un studiu filogenetic din 2006:^[9]

Cervus

Rucervus

	Cerbul de mlaștină

	Cerbul lui Schomburgk

Axis

	Cerbul Axix

	Axis porcinus

Muntiacus

Fosile ale speciilor Axis dispărute, datând de la începutul până la mijlocul Pliocenului, au fost excavate din Iran, în vest, până în Indochina, în est.^[10] Rămășițe ale cerbului Axis au fost găsite în depozitele din Pleistocenul mijlociu din Thailanda, împreună cu ursul malaez, Stegodon, gaurul, bivolul sălbatic de apă și alte mamifere vii și dispărute.^[1]

Descriere

Cerbul Axix este un cerb de mărime moderată. Masculii ajung până la 90-100 cm, iar femelele până la 65-75 cm la umăr; lungimea capului și a corpului este de aproximativ 1,7 metri. În timp ce masculii imaturi cântăresc 30-75 kg, femelele mai ușoare cântăresc 25-45 kg. Cerbii maturi pot cântări până la 98-110 kg.^[11]

Coada, lungă de 20 cm, este marcată de o dungă întunecată care se întinde pe toată lungimea sa. Specia este dimorfică din punct de vedere sexual; masculii sunt mai mari decât femelele, iar coarnele sunt prezente doar la masculi.^[12]

Părțile dorsale (superioare) sunt aurii până la ruginii, complet acoperite de pete albe. Abdomenul, crupa, gâtul, interiorul picioarelor, urechile și coada sunt toate albe.^[12] O dungă neagră vizibilă trece de-a lungul coloanei vertebrale (osul spatelui).^[13] Cerbul axis are glande preorbitare (lângă ochi) bine dezvoltate, cu peri rigizi.^[14] Glandele preorbitare, mai mari la masculi decât la femele, sunt frecvent deschise ca răspuns la anumiți stimuli.^[15]^[16]

Galerie

Note

[1]
K. Suraprasit, J.-J. Jaegar, Y. Chaimanee, O. Chavasseau, C. Yamee, P. Tian, and S. Panha (2016). „The Middle Pleistocene vertebrate fauna from Khok Sung (Nakhon Ratchasima, Thailand): biochronological and paleobiogeographical implications”. ZooKeys (613): 1–157. doi:10.3897/zookeys.613.8309 . PMC 5027644 . PMID 27667928.
[2]
Duckworth, J.W.; Kumar, N.S.; Anwarul Islam, M.; Sagar Baral, H.; Timmins, R. (2015). „Axis axis”. IUCN Red List of Threatened Species. 2015: e.T41783A22158006. doi:10.2305/IUCN.UK.2015-4.RLTS.T41783A22158006.en . Accesat în 19 noiembrie 2021.
[3]
Srinivasulu, C.; Srinivasulu, B. (2012). South Asian Mammals: their Diversity, Distribution, and Status. New York: Springer. pp. 357–358. ISBN 978-1-4614-3449-8.
[4]
Grubb, P. (2005). „Species Axis axis”. În Wilson, D.E.; Reeder, D.M. Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. p. 661. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494.
[5]
Erxleben, J. C. P. (1777). „Axis”. Systema Regni Animalis per Classes, Ordines, Genera, Species, Varietates cvm Synonymia et Historia Animalivm (în latină). p. 312.
[6]
Cuvier, G. (1827). The Animal Kingdom arranged in Conformity with its Organization. 5. London: William Clowes. p. 312.
[7]
Groves, C. P.; Grubb, P. (1987). „Relationships of living deer”. În Wemmer, C. M. Biology and Management of the Cervidae. Washington, D.C.: Smithsonian Institution Press. pp. 21–59. ISBN 978-0-87474-980-9.
[8]
Meijaard, E.; Groves, C.P. (2004). „Morphometrical relationships between South-east Asian deer (Cervidae, tribe Cervini): evolutionary and biogeographic implications”. Journal of Zoology. 263 (2): 179–196. doi:10.1017/S0952836904005011.
[9]
Gilbert, C.; Ropiquet, A.; Hassanin, A. (2006). „Mitochondrial and nuclear phylogenies of Cervidae (Mammalia, Ruminantia): Systematics, morphology, and biogeography”. Molecular Phylogenetics and Evolution. 40 (1): 101–117. doi:10.1016/j.ympev.2006.02.017. PMID 16584894.
[10]
Di Stefano, G.; Petronio, C. (2002). „Systematics and evolution of the Eurasian Plio-Pleistocene tribe Cervini (Artiodactyla, Mammalia)” (PDF). Geologica Romana. 36 (311): e334. Arhivat din original (PDF) la 10 martie 2016.
[11]
Waring, G.H. (1996). „Preliminary study of the behavior and ecology of axis deer on Maui, Hawaii”. Online Report Presented by the Hawaii Ecosystems at Risk (HEAR) Project. Arhivat din original la 16 august 2023. Accesat în 31 iulie 2012.
[12]
Schmidly, D.J. (2004). The Mammals of Texas (ed. Revised). Austin, Texas (USA): University of Texas Press. pp. 263–264. ISBN 978-1-4773-0886-8. Arhivat din original la 31 decembrie 2017.
[13]
Kays, R.W.; Wilson, D.E. (2009). Mammals of North America (ed. 2nd). Princeton, New Jersey (USA): Princeton University Press. p. 166. ISBN 978-069114092-6.
[14]
Geist, V. (1998). Deer of the World: their Evolution, Behaviour and Ecology (ed. 1st). Mechanicsburg, Pennsylvania: Stackpole Books. pp. 58–73. ISBN 978-081170496-0.
[15]
Groves, C.; Grubb, P. (1982). „Relationships of living deer”. Biology and Management of the Cervidae: A Conference Held at the Conservation and Research Center, National Zoological Park, Smithsonian Institution, Front Royal, Virginia, 1–5 August 1982: 21–59.
[16]
Müller-Schwarze, D. (1982). „Evolution of cervid olfactory communication”. Biology and Management of the Cervidae: A Conference Held at the Conservation and Research Center, National Zoological Park, Smithsonian Institution, Front Royal, Virginia, 1–5 August 1982: 223–234.

Legături externe

Date legate de Axis axis la Wikispecies
Materiale media legate de Axis axis la Wikimedia Commons

[Suraprasit2016-1] [1]
K. Suraprasit, J.-J. Jaegar, Y. Chaimanee, O. Chavasseau, C. Yamee, P. Tian, and S. Panha (2016). „The Middle Pleistocene vertebrate fauna from Khok Sung (Nakhon Ratchasima, Thailand): biochronological and paleobiogeographical implications”. ZooKeys (613): 1–157. doi:10.3897/zookeys.613.8309 . PMC 5027644 . PMID 27667928.

[iucn-2] [2]
Duckworth, J.W.; Kumar, N.S.; Anwarul Islam, M.; Sagar Baral, H.; Timmins, R. (2015). „Axis axis”. IUCN Red List of Threatened Species. 2015: e.T41783A22158006. doi:10.2305/IUCN.UK.2015-4.RLTS.T41783A22158006.en . Accesat în 19 noiembrie 2021.

[sri-3] [3]
Srinivasulu, C.; Srinivasulu, B. (2012). South Asian Mammals: their Diversity, Distribution, and Status. New York: Springer. pp. 357–358. ISBN 978-1-4614-3449-8.

[MSW3-4] [4]
Grubb, P. (2005). „Species Axis axis”. În Wilson, D.E.; Reeder, D.M. Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. p. 661. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494.

[5] [5]
Erxleben, J. C. P. (1777). „Axis”. Systema Regni Animalis per Classes, Ordines, Genera, Species, Varietates cvm Synonymia et Historia Animalivm (în latină). p. 312.

[6] [6]
Cuvier, G. (1827). The Animal Kingdom arranged in Conformity with its Organization. 5. London: William Clowes. p. 312.

[7] [7]
Groves, C. P.; Grubb, P. (1987). „Relationships of living deer”. În Wemmer, C. M. Biology and Management of the Cervidae. Washington, D.C.: Smithsonian Institution Press. pp. 21–59. ISBN 978-0-87474-980-9.

[8] [8]
Meijaard, E.; Groves, C.P. (2004). „Morphometrical relationships between South-east Asian deer (Cervidae, tribe Cervini): evolutionary and biogeographic implications”. Journal of Zoology. 263 (2): 179–196. doi:10.1017/S0952836904005011.

[Gilbert2006-9] [9]
Gilbert, C.; Ropiquet, A.; Hassanin, A. (2006). „Mitochondrial and nuclear phylogenies of Cervidae (Mammalia, Ruminantia): Systematics, morphology, and biogeography”. Molecular Phylogenetics and Evolution. 40 (1): 101–117. doi:10.1016/j.ympev.2006.02.017. PMID 16584894.

[10] [10]
Di Stefano, G.; Petronio, C. (2002). „Systematics and evolution of the Eurasian Plio-Pleistocene tribe Cervini (Artiodactyla, Mammalia)” (PDF). Geologica Romana. 36 (311): e334. Arhivat din original (PDF) la 10 martie 2016.

[waring-11] [11]
Waring, G.H. (1996). „Preliminary study of the behavior and ecology of axis deer on Maui, Hawaii”. Online Report Presented by the Hawaii Ecosystems at Risk (HEAR) Project. Arhivat din original la 16 august 2023. Accesat în 31 iulie 2012.

[texas-12] [12]
Schmidly, D.J. (2004). The Mammals of Texas (ed. Revised). Austin, Texas (USA): University of Texas Press. pp. 263–264. ISBN 978-1-4773-0886-8. Arhivat din original la 31 decembrie 2017.

[kays-13] [13]
Kays, R.W.; Wilson, D.E. (2009). Mammals of North America (ed. 2nd). Princeton, New Jersey (USA): Princeton University Press. p. 166. ISBN 978-069114092-6.

[valerius-14] [14]
Geist, V. (1998). Deer of the World: their Evolution, Behaviour and Ecology (ed. 1st). Mechanicsburg, Pennsylvania: Stackpole Books. pp. 58–73. ISBN 978-081170496-0.

[15] [15]
Groves, C.; Grubb, P. (1982). „Relationships of living deer”. Biology and Management of the Cervidae: A Conference Held at the Conservation and Research Center, National Zoological Park, Smithsonian Institution, Front Royal, Virginia, 1–5 August 1982: 21–59.

[16] [16]
Müller-Schwarze, D. (1982). „Evolution of cervid olfactory communication”. Biology and Management of the Cervidae: A Conference Held at the Conservation and Research Center, National Zoological Park, Smithsonian Institution, Front Royal, Virginia, 1–5 August 1982: 223–234.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]