Antwerpen (district)
From Wikipedia, the free encyclopedia
From Wikipedia, the free encyclopedia
Antwerpen este un district al comunei și orașului Antwerpen din Regiunea Flamandă a Belgiei. Districtul are aproximativ 183.000 de locuitori.
Antwerpen | |||
— District al Antwerpenului — | |||
Frankrijklei, parte a bulevardelor De Leien | |||
| |||
Antwerpen (Belgia) Poziția geografică în Belgia | |||
Coordonate: 51°13′N 4°24′E | |||
---|---|---|---|
Țară | Belgia | ||
Regiune | Flandra | ||
Provincie | Antwerpen | ||
Comună | Antwerpen | ||
Districthuis | Lange Gasthuisstraat 21, 2000[1] | ||
Guvernare | |||
- Președinte de district | Paul Cordy ( N-VA, 1 ianuarie 2016-prezent) | ||
Suprafață | |||
- Total | 87,3 km² | ||
Populație (1 ianuarie 2011) | |||
- Total | 182.492 locuitori | ||
- Densitate | 2.090 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+1 | ||
Cod poștal | 2000, 2018, 2020, 2030, 2050, 2060[2] | ||
Prezență online | |||
Pagina web oficială OpenStreetMap relation | |||
Districtul Antwerpen pe harta Antwerpenului | |||
Modifică date / text |
Actualul district Antwerpen corespunde de fapt cu fostul oraș Antwerpen, așa cum se prezenta el înainte de fuziunea, în 1958, cu satele Berendrecht, Zandvliet și Lillo. Pe 1 ianuarie 1983, cele trei au fost separate de districtul Antwerpen și comasate într-un district separat, numit Berendrecht-Zandvliet-Lillo.
Într-o primă variantă, toponimul „Antwerpen” este explicat etimologic și arheologic prin faptul că numele dat primei așezări din zonă ar fi fost „Anda Verpa”, însemnând „pământ aruncat” (pe malul râului) în vechea limbă germană.[3]
O a doua variantă consideră că numele provine de la „aan de werf”, adică „în curte”, cu referire la localizarea și funcțiunile orașului ca port.[4]
Există și o a treia variantă. O legendă din secolul al XV-lea spune că în ținutul Schelde, aproape de începutul erei noastre, trăia un gigant numit Druon Antigoon, care-l obliga pe fiecare căpitan de corabie ce naviga pe Schelde să plătească o taxă mare. Dacă acesta refuza, gigantul îi tăia mâna.[3] Silvius Brabo, un soldat roman, a luptat, învins și ucis gigantul, i-a tăiat mâna și a aruncat-o în Schelde. Conform acestei legende, locuitorii astfel eliberați au denumit orașul Antwerpen, de la „hand” + „werpen”, adică „mână tăiată”.[3]
Totuși, există cercetători care resping toate cele trei variante. Într-o lucrare voluminoasă din 2007,[5] clasicistul Alfred Michiels susține că zona în care este situat orașul se numea în trecut „Andouerpis”, iar că numele localității provine din limba celtă și înseamnă „cei care trăiesc pe ambele maluri”.[6]
În perioada medievală orașul a atins vârful dezvoltării sale economice în timpul domniei lui Carol Quintul. Simultan cu comerțul a înflorit și industria: șlefuirea diamantelor, tipăritul cărților sau rafinarea zahărului. Catedrala Maicii Domnului, a cărei construcție începuse în 1352,[7] a fost terminată.[8] Tot în această perioadă au fost realizate clădiri cu arhitectură deosebită, precum primăria, hala de carne, casa Ligii Hanseatice, etc.
O schimbare în evoluția pozitivă a orașului a intervenit în secolul al XVI-lea, odată cu frenezia iconoclasmului și cu prădarea orașului de către soldații spanioli la sfârșitul Războiului de Optzeci de Ani. Închiderea râului Schelde, la sfârșitul secolului al XVI-lea, pentru navele care navigau înspre și dinspre mare a însemnat sfârșitul rolului preponderent internațional al orașului-port.[9]
Odată cu încheierea Păcii Westfalice, în 1648, care garanta independența provinciilor de nord, a dispărut și ultima speranță a redeschiderii râului Schelde pentru navigația maritimă. Antwerpen a rămas totuși un centru regional important.
În secolul al XIX-lea, împăratul francez Napoleon Bonaparte a remarcat importanța orașului Antwerpen și a râului Schelde, pe care le-a comparat cu „o armă îndreptată spre inima Angliei”.[10][11] Ulterior, el a construit în portul Antwerpen docuri pentru navele marinei de război.
Aceste docuri au reprezentat începutul marii expansiuni a portului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în secolul XX. Abia în 1863 un tratat internațional a stipulat anularea taxei de navigare pe Schelde, aceasta devenind complet liberă. Cheiurile râului au fost îndreptate la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu demolarea unor părți ale vechiului oraș.[12][13]
Expansiunea Antwerpenului a dus la construcția de noi străzi și bulevarde, dar și de noi clădiri publice, precum tribunalul sau Banca Națională.
Secolul XX a adus progres. Deși întreruptă de cele două războaie mondiale, creșterea teritoriului orașului a continuat, în special pe seama expansiunii portului. Astfel, pe 22 martie 1929, fostele municipalități Oosterweel, Oorderen și Wilmarsdonk, plus părți din Ekeren, Merksem, Hoevenen și Lillo au fost alipite Antwerpenului.[14] În 1958, municipalitățile Lillo, Berendrecht și Zandvliet au fost atașate orașului. În timpul marii fuziuni din 1983, ele au fost separate din nou de Antwerpen și au devenit districtul Berendrecht-Zandvliet-Lillo.[14]
Districtul Antwerpen al orașului Antwerpen este împărțit administrativ în 22 de sub-districte (în neerlandeză wijken).[15]
Totuși, în folosința populară de zi cu zi sunt utilizate multe alte nume:
Districtul Antwerpen folosește, împreună cu Berendrecht-Zandvliet-Lillo, următoarele coduri poștale:[16][17]
Districtul Antwerpen se întinde pe 8.730 ha și avea 194.592 de locuitori în septembrie 2015.[18] Conform legii, un district cu peste 100.000 de locuitori poate fi împărțit în mai multe sub-districte (spre exemplu Linkeroever). Acest lucru nu s-a întâmplat însă cu restul districtului Antwerpen din 1983, de când au fost înființate districtele. Dar în urma unei înțelegeri cu districtul Ekeren, cartierele Edisonwijk, Rozemaai și Schoonbroek, plus câteva zone adiacente precum Oude Landen și Ekers Moeras vor fi retrocedate către Ekeren la începutul anului 2019. Același lucru se va întâmpla cu Muisbroek (Ekerse Putten) și Bospolder.[18] Modificările sunt necesare pentru a rezolva situațiile în care casele de pe aceeași stradă se află în districte diferite, ori casa se află într-un district, iar grădina în altul.[18] Corectarea limitei administrative dintre Antwerpen și Ekeren a fost aprobată pe 25 ianuarie 2016 de Consiliul Local al orașului Antwerpen. Pe 1 ianuarie 2019, deci, districtul Antwerpen va avea cu 375 ha și circa 5000 de locuitori mai puțin.
Districtul Antwerpen este parte a orașului Antwerpen.[19] Acesta se află în cantonul electoral Antwerpen, este identic cu districtul electoral Antwerpen și este situat în arondismentul Antwerpen și în biroul electoral Antwerpen.
Antwerpen | Supranațional | Național | Comunitar | Regional | Provincial | Arondisment | District electoral | Canton | Comunal | Districtual | ||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Administrativ | Nivel | Uniunea Europeană | Belgia | Flandra | Antwerpen | Antwerpen | Antwerpen | Antwerpen | ||||
Guvern | Comisia Europeană | Guvernul Federal | Guvernul Flandrei | Puterea executivă | Colegiul Comunal | Colegiul Districtual | ||||||
Parlament | Parlamentul European | Camera Reprezentanților | Parlamentul Flandrei | Parlamentul Provincial | Consiliul Municipal | Consiliul Districtual | ||||||
Circumscripție electorală | Colegiul electoral flamand | Circumscripția electorală Antwerpen | Antwerpen | Antwerpen | Antwerpen | Antwerpen | Antwerpen | |||||
Alegeri | Europene | Federale | Flamande | Provinciale | Comunale | Districtuale |
Colegiul Districtual | |
---|---|
Președintele Districtului | Paul Cordy (N-VA) |
Vicepreședinți |
|
Pe 12 ianuarie 2015, Willem-Frederik Schiltz a fost înlocuit de Samuel Markowitz.
Începând din ianuarie 2016, după ce a fost ales președinte, Paul Cordy a fost înlocuit ca vicepreședinte de Cordula Van Winkel (N-VA).
Consiliul Districtual din Antwerpen este alcătuit din 33 de locuri.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.