Alpha Ursae Majoris

Alpha Ursae Majoris (sau α UMa, cu numele tradițional Dubhe) este a doua cea mai luminoasă stea (după Epsilon Ursae Majoris), din constelația Ursa Mare, mai precis din asterismul Carul Mare, în pofida denumirii sale Bayer, „Alpha”. Magnitudinea sa aparentă este de 1,8^m. Este una din stelele care formează loitra Carului Mare (steaua din spatele acestuia, sus), fiind una dintre principalele stele după care se poate recunoaște constelația respectivă.

Dubhe Alpha Ursae Majoris
Steaua Dubhe / Alpha Ursae Majoris pe harta asterismului Carul Mare
Denumire Bayer
Denumire Flamsteed
Date de observație
Constelație	Ursa Mare
Magnitudine aparentă	1,79[1]
Magnitudine aparentă vizuală
Magnitudine absolută (Mv)
Clasificare spectrală	G9III[2] + A7.5[3]
Tipul de variabilă
Declinație	+61° 45′ 03.7249″[4]
Ascensie dreaptă	11h 03m 43.67152s[4]
Diametru angular
Adjectiv
Astrometrie
Mișcare proprie (μ)	AD: –134,11[4] msa/an Dec.: –34,70[4] msa/an
Viteză radială (Rv)
Mișcare proprie (μ)
Paralaxă (π)
Eroare paralaxă
Distanța față de Terra	124 ± 2 al ( pc)
Distanța față de centrul Căii Lactee
Perioadă galactică
Orbită
Companion/pereche
Perioadă orbitală
Axă semimajoră
Excentricitate
Înclinare
Detalii
Masă	4 / 1,7 M☉
Rază	16 / 1.3 R☉
Luminozitate	300 L☉
Metalicitate
Gravitație la suprafață
Rotație stelară
Vârstă
Temperatură	4.660 K[5]
Diametru	D☉
Viteză rotațională	km/s
Masă	M☉
Rază	R☉
Luminozitate	L☉
Metalicitate
Gravitație la suprafață
Rotație stelară
Vârstă
Temperatură
Diametru	D☉
Alte denumiri
Dubhe, Dubb, Ak, α Ursae Majoris, α UMa, Alpha UMa, 50 UMa, BD+62 1161, CCDM J11037+6145AB, FK5 417, GC 15185, HD 95689, HIP 54061, HR 4301, PPM 17705, SAO 15384, WDS J11037+6145AB.[6]
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text

Numele său tradițional, Dubhe, provine din arabă, dubb, „urs”, din sintagma ظهر الدب الأكبر, transliterat: Dhahr ad-dubb al-akbar, „spatele Marelui Urs”.

Caracteristici

Ea formează o parte din asterismul Carul Mare și este cea mai septentrională dintre cele două stele, din spatele Carului Mare, care ajută la găsirea, cu ușurință, a Stelei Polare.

Este vorba de un sistem stelar cvadruplu, aflat la distanța de 124 de ani-lumină de Terra: Dubhe A a evoluat într-o stea aflată în faza de combustie a heliului, Dubhe B, o stea din secvența principală, orbitează la o distanță de 20 u.a., ca și Dubhe C, care orbitează la o distanță de 8.000 u.a. Aceasta din urmă este, la rândul ei, o stea binară.

Din cauza precesiei echinocțiilor, "Dubhe" era „stea polară” prin anul 5100 î.Hr. și va fi din nou prin anul 20.500.

Aflarea Stelei Polare

Una din metodele practice pentru „găsirea” Stelei Polare, Alpha Ursae Minoris, este aceea de a prelungi, de cinci ori, segmentul de dreaptă imaginar care unește steaua Merak (Beta Ursae Majoris) cu Dubhe. ^[7]