Alpha Condé

Alpha Condé (n. 4 martie 1938, Boké, Regiunea Boké, Guineea) este un politician guineean care a fost cel de-al patrulea președinte al Guineei din 2010 până în 2021.

Alpha Condé
Date personale
Nume la naștere	ߞߐ߲ߘߍ și ߞߐ߲ߘߍ߫
Născut	4 martie 1938 (86 de ani)[1][2][3] Boké, Regiunea Boké, Guineea
Căsătorit cu	Djené Kaba Condé[*][[Djené Kaba Condé (Guinea first lady (2010-2021))|​]]
Cetățenie	Guineea
Religie	islam
Ocupație	politician scriitor
Limbi vorbite	limba franceză[4]
Președinte al Uniunii Africane[*]​
În funcție 30 ianuarie 2017 – 28 ianuarie 2018
Precedat de	Idriss Déby
Succedat de	Paul Kagame
Președinte al Guineei[*]​
În funcție 21 decembrie 2010 – 5 septembrie 2021
Precedat de	Sékouba Konaté[*][[Sékouba Konaté (President of Guinea)|​]]
Succedat de	Mamadi Doumbouya[*][[Mamadi Doumbouya (Guinean military officer and politician (1980-))|​]]
Președinte în Adunarea Poporului din Guinea[*]​
Deținător actual
Funcție asumată 1977
Premii	Ordinul Prieteniei[*]​ pociiotnîi doktor MGIMO[*][[pociiotnîi doktor MGIMO |​]] docteur honoris causa de l'université Général Lansana Conté[*][[docteur honoris causa de l'université Général Lansana Conté |​]] de la université Général Lansana Conté[*][[université Général Lansana Conté (university in Conakry, Republic of Guinea)|​]] (22 martie 2019) ordre national du Mérite[*][[ordre national du Mérite (order of Guinea)|​]] Order of the Mohammedi[*][[Order of the Mohammedi (highest state decoration of the Kingdom of Morocco)|​]]
Partid politic	Adunarea Poporului din Guinea[*]​
Alma mater	Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne Universitatea rusă a Prieteniei între popoare[*]​
Modifică date / text

Condé a petrecut zeci de ani în opoziție într-o succesiune de regimuri în Guineea, concurând fără succes împotriva președintelui Lansana Conté la alegerile prezidențiale din 1993 și din 1998 și conducând Adunarea Poporului din Guineea (APG), un partid de opoziție. Prezent din nou la alegerile prezidențiale din 2010, Condé a fost ales președinte într-un al doilea tur de scrutin. După alegerea sa, el a spus că va întări Guineea ca democrație și va lupta împotriva corupției.^[5]

Când Condé a preluat funcția în decembrie 2010, a devenit primul președinte ales liber din istoria țării. El a fost reales în 2015 cu aproximativ 58% din voturi^[6] și din nou în 2020 cu 59,5%,^[7] în urma unui referendum constituțional care i-a permis lui Condé să „reseteze” limita de mandate și să urmărească să obțină încă două mandate.^[8] Măsura a fost controversată și a stârnit proteste masive înainte și după referendum, proteste care au fost reprimate brutal. Criticii lui Condé au susținut că alegerile din 2015 și 2020 au fost fraudate.^[7][9] La 30 ianuarie 2017, Condé a succedat lui Idriss Déby din Ciad în funcția de șef al Uniunii Africane.^[10] El a fost succedat de președintele ruandez Paul Kagame la 28 ianuarie 2018.^[11] La 5 septembrie 2021, Forțele Armate din Guineea l-au arestat pe Condé și l-au înlăturat de la putere.^[12] Pe 9 decembrie 2022, Trezoreria SUA a publicat o listă cu peste patruzeci de personalități vizate de sancțiuni pentru acte de corupție și încălcări ale drepturilor omului. Printre țintele Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), organul de control financiar al Departamentului de Trezorerie este Alpha Condé..

Note

1. Alpha Conde, Munzinger Personen, accesat în 9 octombrie 2017
2. Davos 2014 Participant List
3. Alpha Condé, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în 9 octombrie 2017
4. Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
5. Smith, David (24 septembrie 2012). „Guinea's president promises to turn country into stable democracy”. The Guardian (în engleză). ISSN 0261-3077. Accesat în 11 iunie 2017.
6. „SYNTHESE DES RESULTATS PROVISOIRES Election Présidentielle du 11 Octobre 2015” (PDF) (în franceză). Commission Electorale Nationale Indépendante. Arhivat din original (PDF) la 23 octombrie 2015. Accesat în 20 octombrie 2015.
7. „Guinea elections: Alpha Condé wins third term amid violent protests”. BBC News. 24 octombrie 2020. Accesat în 30 martie 2021.
8. „Guinea elections: Alpha Condé wins third term amid violent protests”. BBC News (în engleză). 24 octombrie 2020. Arhivat din original la 26 august 2021. Accesat în 5 septembrie 2021.
9. „Guinea's president re-elected in contested vote, provisional results show - France 24”. France 24 (în engleză). 17 octombrie 2015. Accesat în 11 iunie 2017.
10. William Mwangi (30 ianuarie 2017). „Guinea President Alpha Conde elected AU chair succeeding Deby”. The Star, Kenya. Accesat în 22 noiembrie 2017.
11. AfricaNews. „Kagame takes over AU leadership, commits to visa-free regime | Africanews”. Africanews (în engleză). Accesat în 8 noiembrie 2018.
12. „Guinea coup-makers vow to 'entrust politics to the people'”. www.aljazeera.com (în engleză). Accesat în 8 septembrie 2021.