scriitoare română From Wikipedia, the free encyclopedia
Ada Orleanu (n. , Români, România – d. , București, România) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română. A fost fiica Leliei (născută Orleanu) și a lui Constantin Marinescu, inginer silvic.
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Ada Orleanu | |
Portret Ada Orleanu | |
Date personale | |
---|---|
Născută | 3 ianuarie 1916 Romani, județul Vâlcea |
Decedată | (74 de ani)
București |
Cetățenie | România |
Ocupație | Scriitoare, traducătoare, profesoară |
Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text |
Urmează școala primară (1922 1926); liceul (primele două clase) în același oraș (Râmnicu Vâlcea), apoi la Constanța unde susține bacalaureatul în 1933. Urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității. București (1933 - 1938; licența cu monografia comunei Broșteni - Vâlcea, cu S. Mehedinți, D. Guști). Între 1936 și 1942, paralel cu studiile, e bibliotecară la Casa Autonomă a Pădurilor Statului.[1] După absolvirea Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1938), este secretar de redacție la „Revista scriitoarelor și scriitorilor români" (1943-1944). Este profesoară la gimnaziul din localitatea Suci, județul Argeș, apoi Călan, 1950 - 1958.[2], [3] După 1958 se dedică în exclusivitate scrisului. În memoria scriitoarei Ada Orleanu, Biblioteca Orășenească din Horezu, Vâlcea îi poartă numele [4].
Debutează cu nuvela „Revedere” în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români" (1942) și editorial, cu romanul pentru copii și tineret „E pace noaptea asta-n codru” (1958). În perioada 1944-1947 frecventează cenaclul Sburătorul, iar în 1947 un comitet format din F. Aderca, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Camil Petrescu, Perpessicius, I. Negoițescu îi acordă premiul Asociației „Eugen Lovinescu" pentru nuvelă. Manuscrisul premiat, „Caii dracului”, nu va fi tipărit, în schimb, după aproape 20 de ani, câteva dintre nuvele se vor regăsi în volumul „Boarii” (1968). A colaborat la publicațiile Fapta, Dacia rediviva, Vremea, Revista Fundațiilor Regale, Femeia și căminul, Dorul românesc, Viața românească, Luceafărul, etc.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.