Ștefan Lazarevici

Ștefan Lazarevici (în sârbă Stefan Lazarević, cu alfabetul chirilic: Стефан Лазаревић; n. 1374, Kruševac Fortress^⁠(d), Kruševac, Cnezatul Serbiei – d. 19 iulie 1427, Crkvine^⁠(d), Mladenovac, Republica Socialistă Serbia, RSF Iugoslavia) a fost un despot sârb. A fost fiul și urmașul cneazului Lazăr (în sârbă Knez Lazar, cu alfabetul chirilic: Кнез Лазар), care a murit în Bătălia de la Kosovo Polje de la 1389 împotriva otomanilor^[2] și a prințesei Milița (Милица) din partea ramurii subordonate casei de Nemanjici (Немањић).

Despot Ștefan Lazarevici
Despot
Date personale
Născut	1374 Krușevac
Decedat	1427 Glava
Înmormântat	Mănăstirea Koporin
Părinți	Lazăr al Serbiei Milița Hrebeljanovici
Frați și surori	Vuk Lazarevici Dragana of Serbia[*][[Dragana of Serbia (empress consort of Bulgaria)|​]] Jelena Balšić[*][[Jelena Balšić (medieval Serbian princess, daughter of Prince Lazar of Serbia and Princess Milica Nemanjic)|​]] Mara Lazarevic Brankovic[*][[Mara Lazarevic Brankovic |​]] Teodora Lazarević[*][[Teodora Lazarević |​]] Olivera Lazarević[*][[Olivera Lazarević (Serbian Princess and the wife of Ottoman Sultan Bayezid I)|​]]
Căsătorit cu	Helena Gattilusio[*][[Helena Gattilusio (despoina of Serbia)|​]]
Religie	Biserica Ortodoxă Sârbă
Ocupație	suveran[*]​
Limbi vorbite	limba sârbă[1]
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Casa de Lazarevici
Domnie
Domnie	Cneaz (1389–1402) Despot (1402–1427)
Predecesor	Lazăr al Serbiei
Succesor	Gheorghe Brankovici
Semnătură
Modifică date / text

Moștenire

Ștefan Lazarevici a fost inclus pe locul 13 în lista și cartea din 1993 a celor mai proeminenți 100 de sârbi (în sârbă 100 најзнаменитијих Срба). Cartea cu cele 100 de biografii a fost redactată de membri ai Academiei Sârbe de Științe și Arte și anume Sava Vuković, Pavle Ivić, Dragoslav Srejović, Dejan Medaković, Dragomir Vitorović, Zvonimir Kostić, Vasilije Krestić, Miroslav Pantić și Danica Petrović.^[3][4][5][6]

Note

1. IdRef, accesat în 5 martie 2020
2. C.I., Christian (1994). Iugoslavia, sângeroasa destrămare. București: Editura Sylvi. p. 21. ISBN 973-9175-01-5. În crunta bătălie de la Kosovopolje, rămân pe câmpul de luptă atât Lazar cât și sultanul Murat I.
3. Марибор, IZUM-Институт информацијских знаности. „100 најзнаменитијих Срба :: COBISS+”. plus.sr.cobiss.net (în sârbă). Arhivat din original la 24 decembrie 2019. Accesat în 24 decembrie 2019.
4. „100 najznamenitijih Srba”. Begen Comerc doo (în sârbă). Accesat în 7 decembrie 2019.
5. Марибор, IZUM-Институт информацијских знаности. „Резултати претраживања 100 najznamenitijih Srba :: COBISS+”. plus.sr.cobiss.net (în sârbă). Accesat în 7 decembrie 2019.^{[nefuncțională]}
6. „100 najznamenitijih Srba”. Begen Comerc doo (în sârbă). Accesat în 7 decembrie 2019.