From Wikipedia, the free encyclopedia
Dragoslav Srejović (în sârbă Драгослав Срејовић; n. , Kragujevac, Iugoslavia – d. , Belgrad, Iugoslavia) a fost un arheolog sârb, profesor universitar antropolog și istoric cultural.[5] El a fost principalul contribuitor la explorarea sitului arheologic Lepenski Vir care conține urme ale unei culturi balcanice din Mezolitic.[6]
| Dragoslav Srejović | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2]  Kragujevac, Iugoslavia |
| Decedat | (65 de ani)[1][2] Belgrad, Iugoslavia |
| Cetățenie |  Serbia |
| Ocupație | arheolog antropolog istoric al preistoriei[*] cadru didactic universitar[*] |
| Limbi vorbite | limba sârbă[3][4] |
| Activitate | |
| Alma mater | Filozofski fakultet Univerziteta u Beogradu[*] |
| Organizație | Universitatea din Belgrad |
Modifică date / text  | |
S-a născut pe 8 octombrie 1931 la Kragujevac, unde a terminat școala elementară și liceul. A absolvit Arheologia la Facultatea de Filozofie din Belgrad în 1954 unde a fost ales profesor asistent în 1958. Și-a primit doctoratul de la Facultatea de Filosofie din Belgrad cu teza „Sculptură antropomorfă neolitică și eneolitică în Iugoslavia” (1964). A fost numit profesor asistent de arheologie preistorică în 1965, profesor asociat în 1970 și profesor complet în 1976.[7]
Dragoslav Srejović a avut o gamă largă de interese, iar domeniile sale de cercetare au variat de la siturile paleolitice și mezolitice din Iugoslavia, la perioada romană târzie, până la mitologia greco-romană.[7] El a condus săpături arheologice în 67 de situri preistorice și antice din Serbia, Bosnia și Muntenegru (Duklja, Srebrenica, Lepenski Vir, Vlasac, Divostin, Gamzigrad, Sharkamen, etc.).[7]
A fost un autor prolific, el a publicat peste 200 de lucrări, peste 20 de monografii și peste 10 ghiduri și cataloage. Srejović a devenit membru corespondent al Academiei Sârbe de Științe și Arte în 1974, și membru deplin din 1983, ulterior a fost numit vicepreședinte al Academiei.[8]
Srejović a primit Premiul Octombrie din partea orașului Belgrad (1977) pentru munca sa la săpăturile din situl Lepenski Vir, precum și Premiul 7 iulie din partea Republicii Socialiste Serbia.[8]
A fost una dintre foarte puținele personalități publice din Serbia care și-a recunoscut public homosexualitatea.[9]
Împreună cu alți membri ai Academiei Sârbe de Științe și Arte, Srejović a redactat cartea 100 cei mai renumiți sârbi (în sârbă 100 најзнаменитијих Срба).[10][11][12][13]
O stradă din Belgrad, una din Novi Sad și una din Kragujevac îi poartă numele.[7] A murit la 29 noiembrie 1996 la Belgrad și a fost înmormântat la 3 decembrie la Kragujevac.[7]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
