Tuvani
From Wikipedia, the free encyclopedia
Tuvanii (Tuvan: Тывалар , Тьvаlar/Tıvalar; Mongolă: Тува, Tuwa ) sunt un grup etnic turcic care trăiește în sudul Siberiei. Aceștia, din punct de vedere istoric, sunt cunoscuți ca unul dintre Uriankhai, de la denumirea mongol.[1]
Tuvanii au fost nomazi crescători de vite, care de mii de ani își pășteau turmele de capre, oi, cămile, reni, bovine și iaci. Trăiau în mod tradițional în iurte acoperite cu fetru și coajă de mesteacăn putând astfel să se mute sezonier la noi pășuni. În mod tradițional, tuvanii au fost împărțiți în nouă regiuni numite khoshuun și anume: Tozhu, Salchak, Oyunnar, Khemchik, Khaasuut, Shalyk, Nibazy, Daavan & Choodu, și Beezi. Primele patru erau conduse de prinți uriankhai mongoli, în timp ce restul au fost administrate de prinți borjigini, tot mongoli.[2]
Tuvanii au fost supuși ai Hanatului uigur în secolele 8 și 9. Uigurii au stabilit mai multe fortificații în Tuva ca un mijloc de a supune populația. Există planuri discutate pentru a restabili rămășițele uneia din aceste cetăți: Por-Bazhyn, pe lacul Tere-Khol în sud-estul țării.[3] Amintirea ocupației uigure putea fi văzută până la sfârșitul secolului al 19-lea ca urmare a numelui uiguri ondar dat tuvanilor ondar care locuiesc în apropierea râului Khemchik, în sud-vest.[4] Dominația uigură a încetat odată cu venirea kirghizilor ieniseieni în anul 840, care veneau de pe cursul superior al fluviului Ienisei.
Potrivit lui Ilia Zaharov de la Institutul de Genetică Generală Vavilov din Moscova, dovezile genetice sugerează că tuvanii de azi sunt cele mai apropiate rude genetice ale populațiilor Indigene din America.[5]