politician austriac From Wikipedia, the free encyclopedia
Tudor cavaler de Flondor, în germană Theodor Ritter von Flondor, (n. , Storojineț, Ducatul Bucovinei, Imperiul Austriac – d. , Steglitz-Zehlendorf, Regatul Prusiei, Germania)[2] a fost un compozitor, dar și politician, jurist și economist român pe timpul Imperiului Austro-Ungar.
| Tudor de Flondor | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Storojineț, Ducatul Bucovinei, Imperiul Austriac |
| Decedat | (45 de ani) Steglitz-Zehlendorf, Regatul Prusiei, Germania |
| Frați și surori | Nicu Flondor Iancu Flondor |
| Copii | Constantin de Flondor Gheorghe Flondor Isabella Nectara de Flondor[*] Florica Racovitza-Flondor[*] |
| Cetățenie |  România Austria |
| Ocupație | politician dirijor economist compozitor jurist |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Membru al Camerei Deputaților din Consiliul Imperial Austriac | |
| În funcție – [1] | |
| Deputat în Dieta Bucovinei | |
| În funcție – [1] | |
| Alma mater | Universitatea de Muzică și Artă Dramatică din Viena |
Modifică date / text  | |
Primul fiu al lui Gheorghe cavaler de Flondor (1830- 1892) și al Isabelei Dobrowolski de Buchenthal (1835-1890) a fost instruit în învățământ privat de Adolphina Wohlfarth ca pianist și din 1879 până în 1883 la Cernăuți ca violonist. După terminarea liceului tot acolo a studiat mai întâi Jurisprudență la Universitatea din Cernăuți (1882-1884), apoi, până la finalizarea 1888, la Universitatea de Agricultură din Viena Științe economice (Hochschule für Bodenkultur). În același timp, el s-a înscris tot acolo la Academia de Muzică și Artă Dramatică (Akademie für Musik und darstellende Kunst) cu accent pe teoria muzicii și contrapunct pentru a deveni compozitor (în perioada 1884-1888). A studiat la profesorul Robert Fuchs, care de asemenea a fost profesorul tânărului George Enescu.[3][4].După studiile din Viena s-a stabilit la conacul din Rogojești și a fost ales primar în Rogojești între anii 1889-1905.[5]
Deja în 1883/1884, iar mai târziu de la 1899 până 1906, a fost vicepreședinte al Junimii, de asemenea directorul de cor și dirijor al societății "Armonia" în Cernăuți. Theodor a mai fost director de cor și dirijor al societății "România Jună" (1885-1888), la a cărei aniversare a participat orchestra lui Johann Strauss.[6][7] Tudor Flondor era în primul rând violonist, însă stăpânea și alte instrumente, cum sunt pianul, armoniul, chitara, flautul și clarinetul.
Pe lângă activitățile sale muzicale, a lucrat în 1904 ca economist și editor al "Agricultorul", ediției românești al Consiliului Cultural a Bucovinei, "Bukowinaer landwirtschaftliche Blätter".[8]
Flondor a fost deputat al Dietei Bucovinei, apoi al Consiliului imperial din Viena (Reichsrat) (1901-1908). Profesorul V. Nicolaiciuc a declarat că un principiu de bază al său a fi fost coexistența pașnică a tuturor grupurilor etnice din Bucovina pe baza culturii lor.[9]
Ultimul său cântec, "Tempi passati", l-a scris pe patul de moarte în sanatoriul privat "Fichtenhof" la Schlachtensee, astăzi Sectorul Steglitz-Zehlendorf al orașului Berlin, în care a trebuit să stea din cauza unei boli grele. A decedat pe 22 iuinie la ora șase după amiază.[10][11]
Flondor a compus numeroase operete române, lucrări corale, serenade, dar, de asemenea, muzică instrumentală și muzică pentru vodevilurile lui Vasile Alecsandri. În lucrările sale se recunosc ecouri muzicale ale lui Brahms și Wagner.
În ciuda operelor lui bogate multe din lucrările sale sunt astăzi uitate. Internațional este jucată în principal serenada "Somnoroase păsărele", după o poezie de Mihai Eminescu.[12][13]Cea mai cunoscută compoziție a sa a fost "Moș Ciocârlan", care s-a bucurat de un mare succes. Soția sa, Maria, era pianistă, așa că aceștia au continuat tradiția părinților de a organiza serate muzicale. La aceste evenimente, organizate la moșia de la Rogojești, veneau și frații lui Tudor, Iancu și Nicu Flondor.[14]
Cântărețul Constantin Sandu a fondat societatea corală "Tudor Flondor" care s-a dedicat în special lucrărilor acestui compozitor.[15]
După el a fost denumită o stradă în Cernăuțiul interbelic (1919), astăzi îi poartă numele o stradă în București, iar biblioteca orașului Rădăuți - numele lui.
.png)
Frații săi au fost Iancu cavaler de Flondor, care a contribuit decisiv la Unirea Bucovinei de Nord cu România în 1918 și Nicu baron de Flondor, primarul orașului Cernăuți, în trei rînduri, apoi deputat în Parlamentul României Mari; de asemenea, a avut o soră Elena (1868-1916), căsătorită cu prințul Ioan Mavrocordat, din Dângeni.
În 1888 compozitorul s-a căsătorit cu Maria (1865-1950), fiica negustorului din Roman George Ciuntu, cu care a avut patru copii:
Aici o selecție a compozițiilor lui:[20]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
