Trădare
From Wikipedia, the free encyclopedia
Trădare (în limba română veche și hiclenie, hainie, hainlâc, predanie), este denumită fapta de a înșela în mod voit și perfid încrederea cuiva, săvârșind acte care îi sunt potrivnice, pactizând cu dușmanul etc. [1]
Plutarh susține în lucrarea sa Viețile paralele ale oamenilor iluștri că Iulius Cezar ar fi exclamat: "Iubesc trădarea, dar îi urăsc pe trădători" (în latină Proditionem amo, sed proditores odi).