![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e4/Statuie_MV.jpg/640px-Statuie_MV.jpg&w=640&q=50)
Statuia lui Mihai Viteazul din București
From Wikipedia, the free encyclopedia
Statuia lui Mihai Viteazul din București este o statuie ecvestră din Piața Universității, operă a sculptorului francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse (1824-1887) și este primul monument de această factură din Capitală. Materialul documentar necesar pentru realizarea lucrării i-a fost trimis sculptorului de către Alexandru Odobescu și Theodor Aman. În 1873, statuia de bronz finalizată și soclul de marmură au fost aduse de la Paris la București.
Statuia lui Mihai Viteazul | |
![]() | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 44°26′06″N 26°06′05″E ({{PAGENAME}}) |
Localitate | București |
Țara | ![]() |
Adresa | În Piața Universității, sector 3 |
Edificare | |
Sculptor | Albert-Ernest Carrier-Belleuse |
Data finalizării | 8 noiembrie 1874 |
Restaurare | 5 mai 2012 (reamplasată) |
Materiale | bronz (statuia) marmură (soclul) |
Clasificare | |
Cod LMI | B-III-m-A-20057 |
Modifică date / text ![]() |
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a6/Mihai_Viteazul_statue.jpg/640px-Mihai_Viteazul_statue.jpg)
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Statuia_lui_Mihai_Viteazul_250920111844.jpg/640px-Statuia_lui_Mihai_Viteazul_250920111844.jpg)
Pe fiecare dintre cele patru cornișe ale soclului este plasată câte o stemă confecționata din bronz, două așezate în fața și în spatele acestuia, evidențiind simbolul heraldic al Țării Românești: vulturul. Pe cele două părți laterale sunt expuse Stema Moldovei, cu bourul și stema Transilvaniei.[1]
Deoarece amplasarea statuii lui Mihai însemna, în optica guvernelor imperiale de la Viena și Istanbul, o manifestare de independență a României, guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu a trebuit să adopte o atitudine de tărăgănare a luării măsurilor în urma cărora statuia urma să fie inaugurată, pentru a evita o posibilă încordare diplomatică între România și cele două imperii.[1]
După lungi controverse, statuia lui Mihai Viteazul a fost dezvelită la 8 noiembrie 1874, în ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, în piața din fața Academiei (în prezent Palatul Universității) pe locul altarului fostei mănăstiri Sfântul Sava[2] (ctitorită în secolul al XVI-lea de către Ștefan Cantacuzino), în prezența familiei domnitoare, a membrilor guvernului, a corpului diplomatic, a Mitropolitului Nifon, a primarului Gheorghe Manu, a unui numeros public.
În timpul Războiului pentru cucerirea Independenței de Stat din anii 1877 – 1878, la 30 august 1877 a fost cucerită reduta otomană Grivița I și armata română a capturat un drapel și trei tunuri. Prin Ordinul de zi din 5 / 17 septembrie 1877 dat și semnat de Domnitorul Carol I, a dispus ca două din tunurile capturate să fie amplasate lângă statuia lui Mihai Viteazul. La 11 / 23 septembrie, tunurile au fost amplasate lângă statuie, în prezența Principesei Elisabeta de Neuwied soția Domnitorului Carol I.[1]
În septembrie 2010, statuia lui Mihai Viteazul a fost mutată în Parcul Izvor, de lângă Palatul Parlamentului din București. Tot aici au fost mutate și celelalte trei statui de la Universitate, pentru a se putea realiza o parcare subterană în centrul Capitalei.[3]
După terminarea lucrărilor la parcarea subterană, statuia a fost reinstalată la locul ei la 5 mai 2012.[4]