![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d2/Goya-Guerra_%252809%2529.jpg/640px-Goya-Guerra_%252809%2529.jpg&w=640&q=50)
Sindromul de stres posttraumatic
From Wikipedia, the free encyclopedia
Sindromul de stres posttraumatic este o afecțiune specifică soldaților întorși din teatrele de luptă. De-a lungul timpului, în limba engleză, acest fenomen a purtat diferite nume, începând cu shell shock (speriat de bombe) (în Primul Război Mondial), continuând cu battle fatigue și operational exhaustion (în al Doilea Război Mondial), pentru ca, în final, (după Războiul din Vietnam) să se impună termenul post-traumatic stress disorder (PTSD) sindrom de stres posttraumatic.
![]() | Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Sindrom de stres posttraumatic | |
![]() | |
Specialitate | psihiatrie psihologie clinică ![]() |
---|---|
Simptome | coșmar anxietate avoidance coping[*][[avoidance coping (the effort to avoid dealing with a stressor)|]] sleep disorder[*][[sleep disorder (disease of mental health that involves disruption of sleep patterns)|]][1] insomnie[2] Variabilitatea ritmului cardiac[3] ![]() |
Cauze | război physical abuse[*][[physical abuse (form of abuse characterized by a person intentionally inflicting bodily harm or injury on another)|]] violență sexuală abuz psihologic refugiat[4] luptă[5] ![]() |
Metodă de diagnostic | Davidson Trauma Scale[*][[Davidson Trauma Scale (medical scale for psychological trauma)|]] ![]() |
Clasificare și resurse externe | |
ICD-9 | 309.81 ![]() |
ICD-10 | F43.1 ![]() |
ICD-11 | ![]() |
ICD-9-CM | 309.81[6][7] ![]() |
DiseasesDB | 33846 |
MedlinePlus | 000925 |
Patient UK | Sindromul de stres posttraumatic |
MeSH ID | D013313[7] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Majoritatea persoanelor care se confruntă cu un eveniment traumatic nu dezvoltă PTSD.[8] Persoanele care suferă traume interpersonale, cum ar fi violul sau abuzul asupra copiilor, sunt mai susceptibile să dezvolte PTSD, în comparație cu persoanele care suferă traume bazate pe atacuri, precum accidente și dezastre naturale.[9] Aproximativ jumătate dintre oameni dezvoltă PTSD în urma violului.[8][10] Copiii au mai puține șanse decât adulții să dezvolte PTSD după traumatism, mai ales dacă au sub 10 ani.[11] Diagnosticul se bazează pe prezența unor simptome specifice în urma unui eveniment traumatic.[8]
Prevenirea poate fi posibilă atunci când consilierea este orientată către cei cu simptome precoce, dar nu este eficientă atunci când sunt furnizate tuturor persoanelor expuse la traume, indiferent dacă sunt sau nu simptome.[8] Principalele tratamente pentru persoanele cu PTSD sunt consilierea (psihoterapia) și medicația.[12][13] Antidepresivele tipului de inhibitor selectiv al recaptării serotoninei sunt medicamentele de primă linie pentru PTSD și au ca rezultat beneficiile la aproximativ jumătate din oameni.[14] Beneficiile medicamentelor sunt mai mici decât cele văzute cu consiliere.[8] Nu se cunoaște dacă utilizarea de medicamente și consiliere împreună are un beneficiu mai mare decât ambele metode separat.[8][15] Alte medicamente nu au suficiente dovezi pentru a susține utilizarea lor și, în cazul benzodiazepinelor, pot agrava rezultatele.[16][17]
Persoanele care au prezentat un eveniment traumatic și suferă de tulburare de stres post-traumatic (PTSD) pot avea mai multe șanse de a încerca să se sinucidă.[18]