Saharna, Rezina
sat din raionul Rezina, Republica Moldova / From Wikipedia, the free encyclopedia
Saharna este un sat din cadrul comunei Saharna Nouă din raionul Rezina, Republica Moldova. Conform recensământului din anul 2004 populația este de 397 locuitori. Distanța directă până în or. Rezina este de 5 km. Distanța directă până în or. Chișinău este de 67 km.[2] Complexul monastic și rezervația naturală Saharna se întinde pe o suprafață de 670 de hectare și se află sub ocrotirea statului.[3]
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Saharna | |
— Sat — | |
Panoramă de pe stâncile apropiate. | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 47°41′44″N 28°58′14″E ({{PAGENAME}}) | |
---|---|
Țară | Republica Moldova |
Raion | Rezina |
Comună | Saharna Nouă |
Altitudine[1] | 28 m.d.m. |
Populație (2004) | |
- Total | 397 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | MD-5431 |
Prefix telefonic | 254 |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Aceste locuri au fost pe parcursul istoriei tot timpul populate. În secolele al VIII-lea – al VI-lea î.e.n., aici se aflau triburile geto-dace. Urmele activității lor în aceste locuri sunt întâlnite practic în orice loc prielnic pentru trai. În vârful unui deal au fost descoperite rămășițele unei cetăți geto-dace. În prezent, în acest loc este ridicat un monument în cinstea dacilor care au trăit în antichitate în aceste locuri.
Tot la Saharna se află o mănăstire, care datează din secolul al XVII-lea (manahizmul începându-se în locurile date mult mai devreme, dovada fiind mănăstirea săpată în stâncă, care datează din secolul al VII-lea e.n.[necesită citare]). Perioada dintre secolele al XII-lea și al XVII-lea, și anume viața pe care au dus-o călugării este amintită foarte puțin în arhivă. Datorită faptului că schitul (mănăstirea săpată în stâncă) devine neîncăpător pentru mulțimea de călugări ce se adunase, starețul hotărăște să construiască o mănăstire mai mare[necesită citare], acțiune în care, conform legendei, este ajutat de Fecioara Maria,[necesită citare] care i-a indicat locul pentru construcția mănăstirii, la anul 1776, când s-a și început construcția Mănăstirii Sfintei Treimi, care s-a construit timp de două secole[necesită citare], ca mai apoi, sa fie distrusă în cea mai mare parte și să fie închisă în 1969.[necesită citare]