Reacție Sabatier
From Wikipedia, the free encyclopedia
Reacția Sabatier este o reacție chimică prin care se obține metan, și a fost descoperită de chimistul francez Paul Sabatier în anul 1897. Reacția presupune tratarea hidrogenului cu dioxid de carbon la temperaturi ridicate (aproximativ 300-400 °C) și la presiuni ridicate, în prezența unui catalizator de nichel. Pe lângă metan se mai obține și apă. Catalizatori alternativi sunt ruteniul și alumina (oxidul de aluminiu).[1]
Această reacție este un proces exoterm:
- ∆H = −165,0 kJ/mol
- (este totuși necesară o energie/căldură pentru inițierea reacției)