Rădășeni, Suceava
sat în comuna Rădășeni, județul Suceava, România From Wikipedia, the free encyclopedia
sat în comuna Rădășeni, județul Suceava, România From Wikipedia, the free encyclopedia
Rădășeni este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Suceava, Moldova, România.
Rădășeni | |
— sat și reședință de comună — | |
Localizarea satului pe harta României | |
Localizarea satului pe harta județului Suceava | |
Coordonate: 47°28′7″N 26°15′09″E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Suceava |
Comună | Rădășeni |
SIRUTA | 150089 |
Altitudine | 358 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 2.305 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 727460 |
Prezență online | |
GeoNames | |
Modifică date / text |
Satul Rădășeni este așezat pe un deal înalt pe care sunt cultivați pomi fructiferi. El se află la o distanță de 2 km vest de municipiul Fălticeni.
Cel mai vechi document istoric cunoscut în care se pomenește de Rădășeni datează de la 16 februarie 1424, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432): „Din mila lui Dumnezeu, noi Alexandru Voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră celor ce o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se că acest adevărat popa Iuga ne-a slujit nouă credincios. De aceea noi, văzând dreapta și credincioasa lui slujbă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă și i-am dat în țara noastră un sat lângă Baia, anume Buciumeni (...). Iar hotarul acestui sat începând (...) până la pârâul ce merge la Radeșani, lângă Stăniga”.[1] Această danie a fost întărită 10 ani mai târziu de către domnitorul Ștefan al II-lea al Moldovei.
După construirea Mănăstirii Slatina (1554-1558) de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu, satul Rădășeni a devenit moșie mănăstirească. Conform tradiției, domnitorul Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615 și 1621-1623) ar fi învățat carte la Rădășeni și apoi, după urcarea sa pe tronul Moldovei, ar fi făcut Rădășenii sat domnesc.[2]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.