Putere (matematică)
From Wikipedia, the free encyclopedia
Puterea de exponent n a unui număr a, notată an, este o operație între aceste numere, numite bază, respectiv exponent. În vorbire an se pronunță "a la puterea n", sau, pe scurt, "a la n", Dacă n este un număr natural, atunci ridicarea la putere poate fi definită ca o înmulțire repetată:
.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Exponentul poate fi mai mic ca zero, poate fi număr neîntreg sau chiar complex. Mulțimea de numere în care ia valori exponentul poate fi extinsă. Astfel puterea cu exponent întreg negativ a unui număr natural sau întreg pozitiv dă un număr fracționar sau rațional pozitiv, iar exponentul rațional aplicat unei baze naturale produce un număr irațional algebric sau radical din baza număr natural. Exponentul unei puteri a unui număr pozitiv este redat prin funcția logaritm.
În jargonul matematicienilor „pătratul” unui număr este puterea a 2-a a acelui număr, iar „cubul” este puterea a 3-a a numărului respectiv.