From Wikipedia, the free encyclopedia
Protestele din Turcia din 2013 au început pe 28 mai la Istanbul, unde sute de persoane și-au exprimat nemulțumirea față de planul de defrișare a parcului Gezi[45], și continuă și în prezent (22 iunie).
Protestele din Turcia din 2013 | |||||
---|---|---|---|---|---|
Informații generale | |||||
Perioadă | 27 mai - | ||||
Loc | 90 de locații în Turcia,[1] printre care Istanbul, Ankara, İzmir, Bursa, Samsun, Edirne, Kayseri, Isparta, Burdur, Adana, Tunceli, Sivas, Eskișehir, Antalya, Giresun[2][3] | ||||
Stare | În desfășurare | ||||
Obiective | Protejarea parcului Gezi, proteste față de lipsa de consultare și utilizarea excesivă a forței de către poliție, apărarea libertății de exprimare și a dreptului la întrunire, demisia guvernului Erdoğan | ||||
Caracteristici |
| ||||
Părți implicate | |||||
| |||||
Figuri politice | |||||
Lideri necentralizații |
Lideri guvernamentali:
| ||||
Număr | |||||
| |||||
Victime | |||||
Morți | 19[23][24][25][26][27][28][29][30][31][32][33][34][35][36][37] | ||||
Răniți |
cel puțin 8.163[38] | ||||
Arestați |
cel puțin 4.900[39][40][41][42][43][44] În detenție — cel puțin 134[42][43][44] | ||||
Modifică date / text |
Protestele, care inițial erau față de reducerea suprafețelor verzi din parc, au devenit o acțiune îndreptată împotriva premierului Recep Tayyip Erdoğan, criticat pentru politicile cu caracter islamist. Erdoğan, aflat la putere din anul 2002, este liderul Partidului pentru Dreptate și Dezvoltare (AK), format pe structurile unei foste mișcări islamiste.
In săptămâna premergătoare protestelor, Parlamentul turc a aprobat o lege care interzice vânzarea și consumul de băuturi alcoolice între orele 22:00 și 6:00, situație care i-a nemulțumit pe tinerii turci.[46] Acuzat de atitudine islamistă, Erdoğan a dat asigurări că este determinat să respecte caracterul secular al statului turc[47].
Manifestațiile au fost declanșate de intervenția în forță a poliției pentru evacuarea a câtorva sute de activiști care ocupau de trei zile Parcul Gezi, din Piața Taksim, în încercarea de a împiedică tăierea a 600 de copaci ce nu permiteau ridicarea unui controversat proiect imobiliar, inclusiv a unui mall[48].
Vineri (31 mai), poliția a intervenit pentru dispersarea manifestanților adunați în Parcul Gezi. Protestatarii au atacat cu sticle și pietre forțele de ordine, care au ripostat cu gaze lacrimogene și tunuri de apă.
Sâmbătă (1 iunie), protestele au continuat, poliția intervenind pentru a opri sute de manifestanți care încercau să traverseze un pod peste Strâmtoarea Bosfor pentru a ajunge în Piața Taksim. Violențe s-au înregistrat și în cartierul Beşiktaş din Istanbul.
La Ankara, sute de oameni au ieșit pe străzi sâmbătă dimineață în semn de solidaritate cu manifestanții din Istanbul.
Premierul Erdoğan a spus, în prima sa reacție publică, că "nu se lasă impresionat de câțiva vagabonzi (= tc: çapulcu)", fapt care a dus la o preluare a termenului de çapulcu și inversare a sensului lui, similar cu cazul Pieței Universității 1990 (Iliescu i-a numit atunci pe demonstranti "golani", ceea ce a dus la termenul pozitiv de "golan" si "golaniadă", și la declarația tuturor susținătorilor anticomuniști că sunt și ei "golani"). Termenul çapulcu a devenit çapuling și a fost apoi anglicizat și a devenit în scurt timp internațional: Chapulling ("a demonstra pentru drepturi și libertăți, în Turcia anului 2013").
Cele mai de amploare proteste au avut loc în Istanbul, fiind urmat de Hatay, Ankara și Izmir.[18][49] Orașe majore din Turcia în care au avut loc proteste:
Alte orașe dinafara Turciei unde au avut loc proteste:
Ca situație, la 2 iunie au fost reținuți 939 de oameni în mai multe orașe. În timpul acestor proteste, 26 de polițiști și 53 de cetățeni au fost răniți (19 dintre ei sunt din Istanbul). Un rănit este în stare critică, a declarat ministrul turc de Interne, Muammer Güler[71].
Turkish Medical Association (TMA) a comunicat[72] ca până în 4 iunie ora 9:00, erau:
Sase zile mai târziu, în 10 iunie, conform TMA[74], erau între timp:
Reporteri Fără Frontiere au anunțat în 6.06.2013 [75] că 14 jurnaliști, turci sau străini, au fost răniți la demonstrații, până la acea dată. În topul libertății presei, emis de Reporterii Fără Frontiere, Turcia se află pe locul 154 din 179 de țări.
Polițiștii aplică un tratament brutal celor arestați: în 6 iunie, partidul de opoziție CHP (Partidul popular republican) a adus în discuție în parlamentul turc relatarea dramatică a unui tânăr arestat de poliție și bătut în mod brutal și sistematic. Tânărul descrie cum a fost martor al unui viol și al rănirii voite a altui arestat, lăsat apoi să sângereze în duba poliției.[76]
, a spus acesta.„Este adevărat că au fost comise erori și că poliția a recurs la metode extreme”
[77].„Credem că stabilitatea pe termen lung a Turciei, siguranța și prosperitatea pot fi garantate doar prin respectarea drepturilor fundamentale. Dreptul la manifestații este unul dintre acestea. Aceste drepturi sunt foarte importante într-o democrație sănătoasă”
Câteva elemente au amintit cunoscătorilor istoriei recente a României similitudini intre protestele din piața Taksim și cele din piața Universității din București, din primăvara anului 1990.[78] Însuși termenul de "Golaniada" din 1990 seamănă cu protestele numite "Chapulling" în 2013. Autorul unui articol din Bloomberg, Marc Champion remarcă: "problema pentru opozanții guvernării în ambele cazuri (Universitate/Taksim) este ca ei au fost și sunt într-o minoritate foarte distincta, chiar dacă revendicarile lor sunt și erau foarte juste. Frontul Salvării Naționale a lui Iliescu a câștigat alegerile cu 67% din voturi în mai 1990. Partidul Dreptății și Dezvoltării al lui Erdogan a câștigat 50% din voturi la ultimele alegeri din 2011." Dan Perjovschi remarcă în Revista 22 coincidența dintre comemorarea a 23 de ani de la 13-15 iunie 1990 (Mineriada) și situația din piața Taksim în aceleași zile.[79]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.