Propagandă neagră
From Wikipedia, the free encyclopedia
Propaganda neagră este o formă de propagandă menită să creeze impresia că a fost creată de cei pe care se presupune că îi discreditează. Propaganda neagră contrastează cu propaganda gri, care nu-și identifică sursa, precum și cu propaganda albă, care nu-și disimulează deloc originile. Este folosită de obicei pentru a defăima sau stânjeni inamicul prin prezentarea deformată a faptelor[1]
Caracteristica majoră a propagandei negre este că publicul nu este conștient că cineva îl influențează și nu simte că este împins într-o anumită direcție[2]:12. Propaganda neagră susține că provine de la o altă sursă decât cea adevărată. Acest tip de propagandă este asociat cu operațiuni psihologice sub acoperire[3]. Uneori, sursa este ascunsă sau atribuită unei false autorități și răspândește minciuni, falsuri și înșelătorii. Propaganda neagră este „marea minciună”, incluzând toate tipurile de înșelătorie creativă[4]. Propaganda neagră se bazează pe dorința destinatarului de a accepta credibilitatea sursei. În cazul în care creatorii sau expeditorii mesajului de propagandă neagră nu înțeleg în mod adecvat publicul vizat, mesajul poate fi înțeles greșit, poate părea suspect sau poate eșua cu totul[4].
Guvernele realizează propagandă neagră din câteva motive. Prin mascarea implicării lor directe, un guvern poate avea mai multe șanse să reușească să convingă un public țintă care, altfel, nu ar fi convins. Există, de asemenea, motive diplomatice în spatele utilizării propagandei negre. Propaganda neagră este necesară pentru a ascunde implicarea unui guvern în activități care pot fi în detrimentul politicilor sale externe[5].