![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Das_Deutsche_Wei%25C3%259Fbuch_1914_Aug_03.png/640px-Das_Deutsche_Wei%25C3%259Fbuch_1914_Aug_03.png&w=640&q=50)
Propagandă albă
From Wikipedia, the free encyclopedia
Propaganda albă este acel tip propagandă care nu-și ascunde originea sau natura[1]. Este cel mai frecvent tip de propagandă și se distinge de propaganda neagră, care își ascunde originea pentru a discredita o cauză adversă.
![Thumb image](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Das_Deutsche_Wei%C3%9Fbuch_1914_Aug_03.png/320px-Das_Deutsche_Wei%C3%9Fbuch_1914_Aug_03.png)
De obicei, se folosește de tehnici standard de relații publice și de prezentarea unilaterală a unui argument. În unele limbi, cuvântul "propagandă" nu are o conotație negativă. De exemplu, cuvântul rusesc propagandă (пропаганда) are o conotație neutră în unele cazuri, similară cu cuvântul promovare (a unui produs, serviciu, opinii sau argument). Jacques Ellul, în una dintre cele mai importante cărți pe tema propagandei, Propaganda: Formarea atitudinilor oamenilor, menționează propaganda albă ca o recunoaștere a conștientizării publicului de încercările de a-l influența. În unele state există, de exemplu, un „Minister al Propagandei. În acest caz, se recunoaște că se face propagandă, se cunoaște sursa ei, se identifică scopurile și intențiile ei[2].