Proces Haber-Bosch

Procesul Haber-Bosch (adesea denumit doar procesul Haber) este un proces industrial de sinteză chimică a amoniacului, pornind de la azot și hidrogen gazos. Poate fi considerat un procedeu artificial de fixare a azotului. Astăzi, este principala metodă de producere a amoniacului.^[1] Este denumit astfel după inventatorii săi, anume chimiștii germani Fritz Haber și Carl Bosch, care au dezvoltat metoda în prima jumătate a secolului al XX-lea. Înaintea dezvoltării procesului Haber-Bosch, amoniacul era greu de sintetizat la scară industrială, astfel că erau utilizate metode extrem de ineficiente, precum procesul Birkeland–Eyde și procesul Frank–Caro.^[2][3][4]

Schemă generală a procesului

Istoric

Procese

Prin acest proces chimic, azotul molecular (N₂) atmosferic este transformat în amoniac (NH₃) în urma unei reacții cu hidrogenul gazos (H₂), în prezența unui catalizator metalic, în condiții de temperatură și presiune ridicate:

N₂ + 3 H₂ → 2 NH₃     (ΔH° = −91.8 kJ) → (ΔH° = −45.8 kJ·mol⁻¹)

Vezi și

• Amoniac

Referințe

1. Appl, Max (2005), „Ammonia”, Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry, Weinheim: Wiley-VCH
2. Smil, Vaclav (2004). Enriching the Earth: Fritz Haber, Carl Bosch, and the Transformation of World Food Production (ed. 1st). Cambridge, MA: MIT. ISBN 9780262693134.
3. Hager, Thomas (2008). The Alchemy of Air: A Jewish genius, a doomed tycoon, and the scientific discovery that fed the world but fueled the rise of Hitler (ed. 1st). New York, NY: Harmony Books. ISBN 978-0-307-35178-4.
4. Sittig, Marshall (1979). Fertilizer Industry: Processes, Pollution Control, and Energy Conservation. Park Ridge, NJ: Noyes Data Corp. ISBN 0-8155-0734-8.