![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Gheorghe_Tattarescu_-_Foto_1884%253F.jpg/640px-Gheorghe_Tattarescu_-_Foto_1884%253F.jpg&w=640&q=50)
Pictura bisericească a lui Gheorghe Tattarescu
From Wikipedia, the free encyclopedia
Acest articol dezvoltă secțiunea Pictura bisericească a articolului principal Gheorghe Tattarescu .
Pictura bisericească a lui Gheorghe Tattarescu | |
![]() Gheorghe Tattarescu (foto. 1884) | |
Date personale | |
---|---|
Născut | octombrie 1820 Focșani, Principatul Moldovei |
Decedat | 24 octombrie 1894 (74 ani) București, România |
Părinți | Mihai Tattarescu Smaranda Teodorescu |
Frați și surori | Dumitru Tattarescu |
Naționalitate | ![]() |
Activitate | |
Pseudonim | zis în familie Iordache |
Domeniu artistic | Pictură |
Studii | • 1827 - 1830 – Ucenicul lui Nicolae Teodorescu la zugrăvirea bisericii schitului Ciolanul de lângă Pisculeni; • 1831 - 1834 – Școala de pictură de la Episcopia Buzăului • 1831 - 1834 – Școala de grămătici de la Buzău |
Pregătire | Nicolae Teodorescu Natale Carta Giovanni Silvagni Pietro Gagliardi |
Premii | 1848 - Premiul I la Concorso artistico dal Panteon |
Semnătură | |
![]() | |
Modifică date / text ![]() |
| |||||
![]() | ![]() | ![]() | |||
Capodopere | Memorialistică | Cronologie | |||
![]() |
![]() | ||||
Muzeul Tattarescu | Activitatea didactică | ||||
![]() |
![]() | ![]() | |||
Copilărie și studii | Pictură religioasă | Maturitate | |||
Modifică text ![]() |
Gheorghe Tattarescu a fost considerat ca fiind un reformator în pictarea bisericilor. Direcțiile pe care a mers în inovare urmăresc în ansamblu trei capitole distincte. Primul îl reprezintă părăsirea în totalitate a obiceiului tradițional de realizare a unor scene din Vechiul Testament, abordând cu predilecție pe cele din Noul Testament, care sunt mai apropiate realităților vieții oamenilor -- Isus pe Muntele Măslinilor, Răstignirea și Nașterea. Al doilea capitol este definit de renunțarea la scenele narative ce umpleau până atunci pereții edificiilor de cult prin suprapunerea până la cinci registre o dată.
Obișnuința tradițională a unor astfel de reprezentări oboseau privirea prin succesiunea imaginilor și deconcentrau actul de rugăciune. Tattarescu a pictat adevărate tablouri murale care erau separate între ele prin spații largi folosind suprapunerea pe două rânduri sau maxim trei, atunci când pereții aveau o înălțime mai mare. Spațiile de distanțare le-a umplut cu motive decorative sau imitații de marmură. Această tehnică a fost adusă de artist din Italia și se regăsește și în cazul unor biserici din Rusia pe care le-a vizitat în perioada 1884 - 1885. A treia direcție pe care a abordat-o, a fost folosirea stilului realist și părăsirea picturii bizantine, care era caracterizată de Alexandru Xenopol de sentimentul „... de a fugi de expresia frumosului care leagă pe om de carne”. Astfel, Tattarescu a avut curajul să figureze pe pereții bisericilor chipul omului care răspunde la ideea clasică de frumusețe.